Galeria personalitatilor bucovinene | Dragusanul.ro - Part 8

Vasile BUMBAC

 

Vasile BUMBAC

 

Bumbac

 

07.02.1837, Costâna – 27.02.1918, Suceava

         Deşi a scris numeroase poezioare („Imnul Crucii”, „La Basarabia“, „Partea şi norocul meu“, „Portretul iubitei“, „Anacreon şi femeile“, „Cântec“ etc., toate publicate în „Aurora Română”), ba chiar şi o epopee, „Dragoşiada“, cu titlu final „Descălecarea lui Dragoş în Moldova“, precum şi o sumedenie de versificări ale poveştilor şi tradiţiilor populare, meritul mare al lui Vasile Bumbac stă în traduceri din Schiller („Contele de Habsburg“), Horaţiu („Oda a 4“-a), Homer („Iliada”) etc.


Nicolai CHIFAN

 

Nicolai CHIFAN

 

Chifan

 

1837, Vicovu de Jos – 27 iulie.1909, Viena

 

         Înrolat în armata imperială, în 1858, Nicolai Chifan s-a remarcat în bătăliile de la Castelnedolo şi de la Como, fiind promovat, în 1865, în garda imperială, în care a slujit până în 1871, când, la trecerea în rezervă, a fost numit de Franz Iosif „Augarden”, bucovineanul său de încredere primind medalii de la capetele încoronate din Austria, Prusia, Rusia, Serbia şi România. Timp de o viaţă, „Moş Nicolai”, care nu avea copii, le-a fost tată studenţilor români din Viena.


Dionisie BEJAN

 

Dionisie BEJAN

 

Bejan

 

18.08.1837, Stăuceni – 21.09.1922, Cernăuţi

 

         Teolog şi publicist, sprijinitor al „Gazetei mazililor şi răzeşilor bucovineni” (1910-1914, a şi scris „Istoria mazililor şi răzeşilor din Bucovina”), Preşedinte al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina (1900-1922), Dionisie Bejan şi-a legat numele, pentru totdeauna, de Unirea Bucovinei cu Ţara, lui revenindu-i cinstea de a prezida Congresul General al Bucovinei, începând din 27 octombrie şi până în 28 noiembrie 1918.


Samson BODNARESCU

 

Samson BODNARESCU

 

Bodnarescu Samson

 

27.06.1840, Voitinel – 03.03.1902, Pomârla

         Autor al primei antologii a literaturii bucovinene, „Autori Români Bucovineni” (1901), al volumului antologic „Scrierile lui Iraclie Porumbescu / adunate şi însoţite de o schiţă biografică”, lucrată de George Tofan şi publicată în 1898, dar şi al unei antologii a poeziei proprii, „Din scrierile lui Samson Bodnărescu” (1884), poetul format la „Junimea” şi apreciat de Eminescu înseamnă, totuşi, un excelent tezaurizator de memorie (vezi mai multe în Mărturisitorii * – clik).


Vladimir de REPTA

 

Vladimir de REPTA

 

Repta

 

25.12.1841, Bănila pe Ceremuş – 24.04.1926, Cernăuţi

 

         Descendent al unui puternic neam răzeşesc bucovinean, care a dat ţării şi mari boieri, Vladimir de Repta, personaj şi cârmuitor de marcă al Universităţii din Cernăuţi, a scris mult şi divers prin gazetele bisericeşti şi laice ale vremii, lucrările lui de referinţă, publicate, în 1888, şi în limba română, şi în cea germană, fiind „Psihologia şi însemnătatea ei pentru deşteptarea, cultivarea şi înaintarea vieţii religioase” şi „Psihologia şi viaţa religioasă”.


Pagina 8 din 42« Prima...678910...203040...Ultima »