Alecu HURMUZACHI

Alecu HURMUZACHI

16.08.1823, Cernauca – 20.03.1871, Cernăuţi

         Întemeietorul primei gazete româneşti din Bucovina, „Bucovina” (1848), al „Reuniunii de lectură din Cernăuţi“ (1862), care avea să se transforme în „Societate pentru cultura şi literatura română din Bucovina“ (1865), şi al „Foaiei Societăţii“ (1865), organizatorul primelor stagiuni de teatru românesc la Cernăuţi, cu trupele Fany Tardini (1864, 1865, 1870), Pascaly (1869) şi Matei Millo (1871), Alecu Hurmuzachi a fost şi un publicist erudit şi de o vibrantă sensibilitate.

Vasile DEAC

Vasile DEAC

10.04.1824, Vatra Dornei – 1902, Vatra Dornei

         Ales membru al comitetului comunal Vatra Dornei şi desemnat primar, în 1875, Vasile Deac a înfiinţat, în două decenii de lider al administraţiei dornene, o şcoală de băieţi cu patru clase, una de fete cu trei clase, câte o alta în Moroşeni, Puşca şi Argestru, o filială a „Şcoalei Române” în Vatra Dornei, o alta a Societăţii „Concordia”, a construit o biserică şi o casă parohială. În 1886, Franz Iosif l-a decorat cu „Crucea de Argint cu Coroană pentru Merite”.

Grigore VINDIREU

Grigore VINDIREU

21.01.1830, Suceava – 12.05.1888, Suceava

         Starostele unui taraf de lăutari suceveni, din care mai făceau parte şi Andrei Ursachi, Mihail Lucaciuc, Grigore Cozma, Gavril Ghiţescu şi Lazăr Luţa, Grigore Vindireu, lăutar legendar,  încredinţat memoriei de Leon cav. de Goian, încă îşi mai poate face auzit inegalabilul repertoriu, înveşnicit de colecţia „Muza Română” a lui Calistrat Şotropa: „Hora Rădăuţilor”, „Câte flori pe Dorna-n sus”, „Arcanul”, „Corăgheasca”, „Hora Domeniilor”, „Hora Gura Solcii” etc.

Josef HLAVKA

Josef HLAVKA

15.02.1831, Plzen – 11.03.1908 Praga

         Arhitectul ceh Josef Hlavka, specializat la Universitatea Tehnică din Praga şi la Academia Artelor Frumoase din Viena, care are în palmaresul de constructor şi clădirea Operei şi a Catedralei Votive din Viena, şi Spitalul Maternal Regional din Praga, precum şi o puzderie de construcţii civile în Praga, Viena şi Cernăuţi, a înfrumuseţat şi contemporaneizat european Bucovina, ca arhitect şi constructor, cu Palatul Metropolitan şi cu Catedrala din Cernăuţi.

Ludwig Adolf STAUFE-SIMIGINOWICZ

Ludwig Adolf 

STAUFE-SIMIGINOWICZ

28.05.1832, Suceava –28.05.1832, Cernăuţi

         Inclus, în 1852, în antologia poeziei germane „Album neuester Dichtungen”, Staufe-Simiginovoci a publicat poezie şi proză scurtă în revistele „Iris” din Graz, „Phönix” din Innsbruck şi „Galizia“ din Lemberg. Numeroasa lui operă cuprinde cărţile „Hymnen” (1850), „Grupurile etnice din Bucovina” (1884), „Poveşti populare din Bucovina” (1885), „Cântecele populare ruseşti” (1888), „Valea Prutului în Galiţia şi Bucovina” (1896), o monografie muzicală a Cernăuţilor, multe romane, proze, poezii etc.