ca să respire veşnic prin femei | Dragusanul.ro

ca să respire veşnic prin femei

Radu 16

*

în zorii zilei se ivesc femei

şi îngerii se trag cu sfiiciune

sub umbra ierbii încercând şi ei

o mult prea pătimaşă-nchinăciune,

cobzarii orbi şi strunele se rup

în pulbere măruntă de lumină,

iar eu cu paşii lor încă astup

acest cuprins al vieţii fără vină

*

şi vin femei cu pasul lor uşor

să vindece prin noi singurătate

şi să deschidă larg spre viitor

speranţele prin suflete uitate,

să dea contur luminii, s-o îndrume

pe un făgaş de curcubeu duios

care-mi răsfrânge linişte pe lume

să pot trăi şi astăzi mai frumos

 *

şi-atunci aud cobzarii care cântă

în spuza ierbii cu un alt temei

şi clipele, prin târg, se iau la trântă

ca să respire veşnic prin femei


Comments are closed