strigând doar numele tău, mamă | Dragusanul.ro

strigând doar numele tău, mamă

 

 

 

mi-i mamă cosmica fecioară

căci semănând de primăvară

cândva pe sfânta ei maramă

precum un mugur m-a ivit

şi-mi amintesc cum am şoptit

cuvântul ce m-a desluşit

când l-am rostit sfielnic: mamă

 

şi-atunci deodată cu cuvântul

m-a înfăşat în ierbi pământul

şi în lăstari, de bună seamă,

să cresc sub ceruri drept copac

şi cu destinul să mă-mpac

trăind doar numele tău, mamă

 

dar să ridic sfielnic ochii

spre poala cosmicelor rochii

ce-s prinse-n dansul de mă cheamă

de câte ori îl tot invoc

să-mprăştii jariştea din foc,

să scapăr stelele în joc

strigând doar numele tău, mamă