Slavici, zvârlit în temniţă de... România Mare | Dragusanul.ro

Slavici, zvârlit în temniţă de… România Mare

Ioan Slavici, încă un mare nedreptăţit al Istoriei

Ioan Slavici, încă un mare nedreptăţit al Istoriei

*

Arestat, în Bucureşti, încă din zilele Primului Război Mondial, şi zvârlit în temniţele Domneşti, Luvru şi Modern, Ioan Slavici, român între români, a fost condamnat, în 1919, la 11 luni de închisoare, pe care le-a făcut resemnat, primind, apoi, domiciliul forţat la Panciu, unde ginerele lui era şef de gară, târg moldav în care a şi murit, în 17 august 1925, şi în care a fost înhumat. Înhumat şi uitat.

*

Care fusese “crima” lui Slavici, neamnistiată nici până azi, ţărâna lui zăcând, anonimă, la Panciu şi, nu aşa cum era firesc, la “Bellu”, alături de ţărâna lui Eminescu? Slavici nu a dorit federalizarea ţinuturilor româneşti într-o statalitate balcanică, ci în una europeană. Iar când, neînţeles, a fost condamnat la moarte (avea 70 de ani, când au trecut şenilele patriotarde peste el), flacăra sfântă şi profund românească, numită Ioan Slavici, a pâlpâit meteoric: “Eu am proptea mai puternică decât toţi puternicii zilei împreună: bunul Dumnezeu, care mi-a făcut parte de darul de a mă simţi bine în toate împrejurările”.

*

În imperiul austro-ungar, deşi îi ceruse capul un general român, Dodea, Slavici, care însemna însuşi spiritul românesc (Ion Grămadă povestea că, în Balcani, toate cârciumele valahilor se numeau “Ivan Slavici”, după apariţia primei cărţi de povestiri a lui Slavici), în imperiul străin, deci, Slavici nu a fost băgat în temniţă, pentru că însemna şi simboliza prea mult. Doar “patria mamă” a încercat să-l sugrume, prin gaşca de ticăloşi încă aureolaţi pe nedrept: regele Ferdinand, Brăteanu, patriarhul Miron Cristea şi aşa mai departe.

*

Surprinzător pentru mine este faptul că, la sfârşitul anului 1925, s-a găsit un român, care îşi pierduse braţul drept în războiul din Bulgaria, Perpessicius, care să apere memoria lui Ioan Slavici, chiar dacă prin înjumătăţiri de adevăr, aşa cum puteţi descifra singuri, din foctocopia paginii 22 a almanahului “Calendarul Minervei”, pe 1926, pe care v-o pun la dispoziţie, dar nu înainte de a întreba: De ce nu aducem ţărâna lui Ioan Slavici lângă ţărâna lui Mihai Eminescu?

*

 

Calendarul Minervei pe anul 1926, pagina 22

Calendarul Minervei pe anul 1926, pagina 22