și rătăcirea sigur o s-o ierte

*

precum o spune Cartea, doar Iisus

va mijloci pe Calea ce-o cunoaște,

dar prin biserici banu-i mai presus

și se pavează Calea Lui cu moaște,

prea multă lăcomie de arginți

umbri icoana Marelui Mister,

iar Dumnezeu, înlocuit cu sfinți,

lăsă un gol nemăsurat în cer,

*

iar noi, ca răzvrătiți doar din prostie,

din bigotism nenorocit de snobi,

chiar dacă-am nimeri în veșnicie,

nu fii vom fi, ci un șirag de robi,

căci prea-i adânc stigmatul rătăcirii

sub cârja pământeștilor cârmaci

de când plătim obolul nesimțirii,

de când pe la altare niște vraci

*

îndeasă-n minți și-n suflete vulgare

idolatria oaselor inerte,

dar Tatăl Nostru este bun și mare

și rătăcirea sigur o s-o ierte