rând pe rând de paşii mei
*
iar când taci, aud cum ninge
dintr-o zare-n alte zări
şi cum timpul se prelinge
ostenit în depărtări,
iar în cana de pe masă
fierb arome din alt veac
să mă-ntorc şi eu acasă
doar ca să învăţ să tac,
*
fiindcă sunt atât de multe
de-nţeles şi de tăcut,
iar ninsoarea vrea s-asculte
ce m-a ars, ce m-a durut,
ce m-a înălţat pe cruce
şi ce răni port de la spini,
ce m-a dus şi ce m-o duce
precum colbul prin străini:
*
taci, iar ninge pe afară,
fulgii leneşi, albi şi grei
s-au desprins odinioară
rând pe rând de paşii mei