Programul serbării în memoria lui Ştefan cel Mare
Programul serbării în memoria lui Ştefan cel Mare, la mormântul acestui erou, în mănăstirea Putna (Bucovina), în 15/27 şi 16/28 august 1871.
*
Sâmbătă, în 14/26 august 1871: La zece ore, seara, începutul serbării, cu privegherea religioasă anunţată, la intrarea în biserică, cu 21 de salve şi tragerea tuturor clopotelor sfintei mănăstiri. Oficierea se împlineşte de cinci preoţi şi unu diacon. Iluminaţiune solemnă a bisericii şi a întregii mănăstiri.
*
Duminică, în 15/27 august 1871: De la opt, până la nouă ore, dimineaţa, trei rânduri de salve succesive anunţă adunarea oaspeţilor în porticul festiv: Comitetul, in corpore, îi binecuvântează. Şase salve anunţă începerea sfintei liturghii, săvârşită de şapte preoţi şi doi diaconi. La priceasnă, Prea Cuvioşia Sa Părintele Egumen al mănăstirii Putna, Arcadie Ciupercovici, ţine o predică corespunzătoare hramului bisericesc. Procesiunea la porticul festiv, salutată de salve. După descoperirea şi sfinţirea urnei consacrative, epitafului Doamnelor din România, a acelora din Bucovina, a flamurii Doamnei Haralambie, a Domnelor din Iaşi şi a Institutului de Bele-Arte, Domnul A. D. Xenopol rosteşte cuvântarea festivă. Corul Junilor români intoneză „Imnul religios”, compus anume de domnul Vasile Alecsandri, melodie de domnul A. Flechtenmacher. Se citesc inscripţiunile de pe daruri. Procesiunea se întoarce în biserică, spre încheierea sfintei liturghii.
*
Masa comună, în portic. După vecernie, iluminaţiunea mănăstirii şi foc bengalic, pe culmile munţilor dimprejur.
*
Luni, în 16/28 august 1871: La opt ore, dimineaţa, Junimea academică, diferiţii domni reprezentanţi, clerul şi autorităţile publice se adună în portic şi, apoi, purced „in corpore” la biserică, spre a asista la sfânta liturghie. După sfânta liturghie, urmează ieşirea cu procesiunea pentru aducerea darurilor în biserică.
*
Prea Cuvioşia Sa Părintele Egumen al mănăstirii dă citire „Cuvântului de îngropăciune la moartea lui Ştefan cel Mare”. Conductul festiv, în sunetul „Bugii” (Buga înseamnă „Bour”, în tătară – n. n.), clopotul lui Ştefan Vodă. După intrarea în biserică, parastas de pomenire. La îngenunchierea generală, cu citirea rugăciunii de iertăciune, corul intonează „Imnul lui Ştefan cel Mare”, făcut anume de domnul Vasile Alecsandri, melodie de A. Flechtenmacher. 40 de salve, ca reamintire de mănăstirile zidite de măritul erou, şi sunetul „Bugii” anunţă aşezarea darurilor pe mormânt. Ospăţ comun, în portic (agapă). Serbarea se închide prin un discurs prezidenţial (Federaţiunea, Anul IV, Nr. 89-557, miercuri 25 august / 6 septembrie 1871).