Prin Apuseni, de la Glăvoiu, la Wait It Out

Nouă prieteni, dintre care doi căţei, au plecat, vineri, la prânz, cu trei maşini şi cu corturi suficiente, în Munţii Apuseni, la Glăvoiu, unde este amenajat un minunat popas turistic. Au rămas acolo până duminică, călătorind pedestru până la Izbucul Ponorului – o cascadă de vis – şi până la Chei, dar fără să coboare, ca să nu-şi asume riscuri printre stâncile ude. Muntele trebuie trăi, nu înfruntat. Nu putea lipsi Diego, mascota vie a trupei „Toy Machines”, care, la şapte luni, a dat un serios examen de bărbăţie, deşi picotea de somn ori de cânte ori i se ivea vreo ocazie.

Întorşi acasă din Apuseni, băieţii s-au întâlnit, luni, la repetiţii şi la compus. Le-a ieşit, din prima, o piesă nouă, „Wait It Aut”, pe care o ascult, de câteva ore, iar, şi iar, şi iar. O piesă de voce, cu o admirabilă arhitectură orchestrală, total pe gustul meu, dar pe care nu o pot distribui, pentru că reprezintă doar o primă variantă de lucru, fără bas („Teiu” e la Suceava, pentru câteva zile), ci doar cu „Buzu”, Tudor, Bogdan şi Andi. Uitasem să vă spun că „Toy Machines” lucrează un nou album, cu piese care se vor auzi, probabil, pentru prima dată, la „Bucovina Rock Castle 2021″, dacă planeta aceasta bolnavă îşi va reveni la viaţă, iar „Wait It Aut”, piesa compusă ieri, e un figurativ muzical al Apusenilor, pe care mă grăbesc să vi-i arăt, aşa cum i-au trăit, vreme de două zile şi nopţi, Andrei „Buzu” Parascan şi Andrei Drăguşanul: