Ovidiu Naso pe sus şi regionalizarea
Ovidius Naso pe sus şi regionalizarea
regionalizarea, simplu spus,
se face pe deplin taman
atunci când comisarul rus
e comisar… european!
Bun de clonţu’ doar din perspectiva suficienţei sale arogante, Publius Ovidius Naso pe sus Donţu iar vă ia de fraieri.
Ştiţi cu toţii, de la boschetarii clasici, până la boschetarii politici, că regionalizarea înseamnă, de fapt, încă o expresie a şirului de umilinţe, la care este supusă colonia daco-băse-ponta-romană.
Neo-sovieticii europeni scuipă-n sufletele domniilor voastre, iar clasa politică linge, linge, linge.
Nimic din ce vreţi dumneavoastră nu mai contează.
Doi bani nu mai fac identitatea şi demnitatea domniilor voastre, aşa cum sunt şi cât sunt ele.
Comisarii europeni decid, iar lacheii dâmboviţeni vă pun în obezi, ajutaţi sârguincios de arendaţii din teritoriile coloniale româneşti.
Donţu, însă, în măruntoşenia lui obedientă, vă aghesmuieşte cu apă de ploaie, asigurându-vă că judeţul nu dispare (doar nu-i apocalipsa finală, ci doar cea regionalizantă!), că drumuri la Bucureşti nu veţi mai fi obligaţi să faceţi, că el şi mândra-i gloată „gândesc” (i-auzi, dom’le: şi Donţu gândeşte!) „o regiune pentru oameni, şi nu pentru politicieni”.
În găunoşenia lui lozincardă, Naso Donţu vă sfătuieşte să renunţaţi la „varianta emoţională şi istorico-culturală”, optând pentru gogoriţa de „variantă pragmatică, în care să prevaleze accesul la serviciile publice şi absorbţia fondurilor europene”.
Cu alte cuvinte, daţi cu bombeul în succesiunea de generaţii româneşti de sacrificiu anterioare, ca să aibă USLaşii acces la „serviciile publice” de ştabi incompetenţi, dar the best (până ieri, se spunea: haraşo) plătite, de unde să pună sorbul pe fondurile europene, ca să-şi umple ei buzunarele.
Precum Donţu, veşnic bugetar, dar care, din patru în patru ani, are ditamai fondurile pentru campanii electorale, care să-l transforme, proverbial, în bici, care să plesnească regio-globalizant.
Chiar aşa: de unde tot are bani acest trufaş neica-nimeni, ca să-şi finanţeze, la nesfârşit, imbecilele-i costisitoare campanii electorale?