Jalnicul „din moşi-strămoşi, din neam în neam”

Petra Acker, cetăţean al Naţiunii Muzicienilor, cu genealogie de la 1200, încoace – Fotografii de Victor T. RUSU

Petra Acker, o săsoiaică cu arbore genealogic scris, începând cu anul 1200

Joaca de-a „din neam în neam” a tovarăşului Ion Popescu, „Prof. univ. dr. Sireteanu”, mi-a amintit, întâmplător, de o discuţie, purtată, în nopţile festivalului de rock, cu superba muziciană Petra Acker.

O întrebasem eu, la un moment dat, dacă-i unguroaică sau nemţoaică – nu că ar fi contat, pentru că Petra face parte doar din Naţiunea Muzicienilor –, iar ea mi-a răspuns mândră: „Nici una, nici alta… Sunt săsoaică, cu arbore genealogic scris, de la anul 1200, încoace!”.

 
Am râs, atunci, şi i-am zis tinerei artiste că-i mai „bătrână” decât poporul român, poporul acesta fără memorie şi care, de cele mai multe ori, află despre trecutul său doar din mărturiile străinilor (documentele voievodale nu sunt mărturii istorice, ci un fel de cadastru primitiv, care poate servi şi istoriei).

 
Jalnic „neam în neam”, jalnici „moşi-strămoşi”, care au devorat, cu suficienţă, numai clipa!

Dar şi mai jalnici sunt „Prof. univ. dr. Siretenii”, care habar nu au de unde vin, nu au nici un fel de mărturie scrisă despre trecutul lor alogen, dar se trufesc arţăgoşi cu eternitatea goliciunii cumplite a cuvintelor.