Hudeştii (Smeriţii) Mari ai Lidiei Horbovanu

Pe „cel mai odihnitor dintre toţi prietenii mei”, cum îl numea fiică-mea pe Constantin Horbovanu, l-am cunoscut, datorită lui „bratuşca” Viorel Muha, în vara anului 1976, curând după aceea, cu ocazia unei vizite la domiciliul familiei, întâlnind-o şi pe Doamna Lidia Horbovanu, care, pe atunci, arăta aproape la fel ca fiica lor Claudia, din fotografia cu fata şi tatăl ei, pe care o folosesc, în lipsa unei fotografii a Doamnei Lidia, care, în sfiiciunea discretă care îi defineşte viaţa, a preferat să păşească în umbra creaţiilor dumisale, Constantin şi Claudia. Cu regretul că, fiindu-i oaspete de curând, nu mi-a venit ideea să o fotografiez, îi închin celei pe care o consider o soră, Doamnei Lidia, o scurtă poveste a comunei ei natale, Hudeştii Mari, aşezare şi moşie anterioară Descălecatului Moldovei, după cum o confirmă formula hotarnică „pe unde din veac au folosit”.

Un sat Hudeştii Mari nu a existat de-a lungul istoriei, pe moşia cu acest nume, în care avea să se formeze neamul Movileştilor (basmul aprodului Purice este contrazis de mărturii şi rămâne doar un basm), întemeindu-se, de-a lungul vremii, satele Alba, Başeu, Conceşti, Lupeni şi Vatra, toate arar menţionate, în favoarea moşiei şi, ulterior, şi a comunei. În general se crede că numele Hudeştilor ar veni de la stăpânitorul Hudici vornic, care devenise stăpânitorul unei jumătăţi de sat, acolo „unde a fost Giurgiu Ungureanu, sat pe Başeu, ţ. Dorohoi (jud. Botoşani)… jumătate întărit lui Hudici vornic” (154?), apoi lui Ion Moghilă logofăt, lui Iurescu mare vornic, apoi lui Ieremia vornic (voievod) şi lui Simion ceaşnic (voievod), jumătate răscumpărată de Dumitru Movilă”[1]. Numai că vornicul Hudici pare să-şi fi luat numele de la moşia cu frumoase curţi, ruinele ei sau poate ale unui schit şi mai vechi fiind numite de Odobescu „Cetăţuia”, pentru că numele moşiei Hudeştii provine din slavonul hudestii, care înseamnă smeritul/smeriţii („Ispisah az, mnogogreaşnih, Necula hudestii”, adică „Am scris eu, multpăcătosul, Necula smeritul”[2]), iar Hudici, fără îndoială, era un smerit. La fel ca Movileştii, care, din mici proprietari pe moşia moştenită de la Hudici, aveau să urce în ierarhia boierească până la a ajunge voievozi ai Moldovei şi, desigur, după moda vremii, mari şleahtici polonezi.

În linii mari, fără a-mi propune să scriu o monografie, povestea Hudeştilor Mari ai Lidiei Horbovanu se derulează astfel, printre reperele timpului:

1438 (6946), iunie 20, Suceava: În faţa voievozilor Ilie şi Ştefan, feciorii lui Alexandru cel Bun, au venit „pan Stroe, de a lui bunăvoie, şi a schimbat jumătate de sat, unde a fost Giurgiu Ungureanu (Hudeştii – n. n.), cu pan Hudici vornic ca să-i fie şi de la noi uric cu tot venitul… Iar hotarul acestei jumătăţi de sat să fie din toate părţile pe unde din veac a existat”[3].

1625 (7133), iunie 11. La o „tocmală” pentru satul Băloşeni „s-au prilejit” şi „Simeonce di Hudeşti”[4].

„Fără dată. Moise Moghilă dă la „al nostru credincios boier Pătraşcu Costin spătar aceste sate, din drepte ale mele moșii, dinspre părinții noştri, dinspre Movileşti, anume satul Hudeştii, spre Bașăi, unde au fost curţile moşilor Domniei Mele, cu bălți de peşti la Prut, şi cu poiană ce se cheamă Baranca, şi cu Novaseliţa, Preruda… pentru a lui dreaptă slujbă ce ne slujeşte, şi ne-au dat şi bani gata, nouă sute de taleri buni. Pentru aceea nimeni din fraţii mei sau din ruda noastră să n-aibă a să amesteca sau a strica; da şi vânzarea Domniei Mele ori în ce vreme să fie neclătită, să fie spătarului în veci drepte moșii si cumpărături”[5].

1635 (7143), martie 27, Iaşi: Vasile Lupu Vodă întăreşte lui „Pătraşco Ciogolea, pârcălab de Hotin… dreptele lui ocini şi danie, din ispisocul de danie şi miluire de la Moise Moghilă voievod, un sat, anume Hudeştii Mari, care este în ţinutul Dorohoiului, pe Başeu, cu vaduri de moară şi loc de iaz pe Başeu, care acest sat a fost de moştenire lui Moise voievod, şi l-a miluit cu acest sat din privilegiul de cumpărătură, pe care l-a avut bunicul lui, Dumitru Movilă, fiul lui Văscan Moghiliţa, fost pârcălab, nepotul lui Iaţco Hudici, strănepotul lui Pătru Hudici, de la Iliaş voievod cel Bătrân şi de la Ştefan voievod cel Bătrân (fiii lui Alexandrul cel Bun – n. n.). După aceea a avut pâră pentru acest sat cu boierul nostru Neniul vornic, înaintea lui Moise Moghilă voievod, pentru că a fost dat acest sat de Alexandru Iliiaş voievod lui Neniul vornic şi, după aceea, a luat Moisi voievod acest sat înapoi şi a miluit pe boierul nostru Ciogolea, fost logofăt, pentru că a fost acestui domn dreaptă dedină. Şi după aceea nu a vrut Moisi voievod să lase pe Neaniul vornic în pagubă pentru acest sat, pe care i l-a luat, ci i-a dat în locul Hudeştilor alt sat, anume Rediul, care este în ţinutul Trotuşului”[6].

1635 (7143), iulie: Vasile Lupu porunceşte mai multor boieri să strângă „oameni buni şi bătrâni de prin pregiur megieşi” satului „Hudeştii cei Mari, ce-s pe Başău” şi să aleagă „hotarul acelui sat despre alte sate ce sunt prin pregiur” şi să aleagă „nişte poieni cu fân, ce sunt pe Baranca, ca să fie spre hotarul Hudeştilor, pe unde vor şti oameni buni (bunici, adică – n. n.) că au fost ţiind şi mai înainte hotarul. Novăsăliţa Hudeştilor încă să alegeţi, să fie spre hotarul Hudeştilor, cum au fost şi mai înainte vremi”[7].

1644 (7152), iunie 25: La o danie în Lăcina (Lişna – n. n.) a fost martor şi „popa Ion de Hudeşti”, alături de alţi preoţi de pe Başeu[8].

1646 (7154), martie 24: Vasile Lupu voievod întăreşte lui „Pătraşco Ciogolea, fost logofăt… dreptele lui ocini, şi danii şi cumpărături, din drese de danie, şi miluire, şi cumpărătură”, printre care „satul Hudeşti, ce este pe Başeu, în ţinutul Dorohoiului, cu curţi, cu iazuri şi cu mori pe Başeu, şi cu poiană de fânaţ, care se numeşte Baranca, şi cu bălţi de peşte pe Prut, şi cu pricuturile sale, numite Novoseliţa, pe pârâul Ruda, şi cu loc de iaz pe pârâul Ruda, care Novoseliţa este de demult luată în hotarul satului Mlinăuţi, în zilele… pentru că s-a făcut moarte de om pe acel loc. / După aceasta, Ioan Moghilă logofăt a dat cincizeci de boi pentru acel pricut mai sus scris, Novoseliţa, pe Ruda, şi hotar la satul Hudeşti; însă jumătate din acel sat Hudeşti a fost vândut de Dumitru Moviliţă, în zilele lui Iancul (Sasul – n. n.) voievod, lui Iuriescul vornic, pentru 40.000 de aspri, pentru că a fost dator Dumitru Moviliţă unui negustor grec, anume Lefter, cu acei bani. Iar apoi, în zilele lui Petru voievod, s-a sculat Erimiia Moghilă vornic şi a întors îndărăt deplin acei bani, 40.000 aspri, în mâinile… pe jumătate de sat Hudeşti, partea de jos, cum am văzut şi uric de la Petru voievod. Pentru aceea, ca să-i fie cu tot venitul”[9].

1646 (7154), aprilie 10, Iaşi: Huc de Hudeşti este menţionat printre „soţii” lui Pătraşco de Comăneşti, într-un jaf asupra lui Ionaşco. „fost vornic mare de Ţara de Gios”, la Drăguşeni pe Prut, unde stăpânise o parte de sat şi Pătraşco[10].

1646 (7155), septembrie 26, Haliţi: Corcodel din Hudeşti scrie o scrisoare de mărturie, referitoare la o tranzacţie funciară în Giurgeşti[11].

1662 (7170), ianuarie 25: Printre nepoţii lui Ciogolea, care încasează un împrumut al unchiului lor, se numărau Savin de Hudeşti, Petre Dronea şi Toader Hermeziu[12].

1774, iunie 22. Hudeştii, din Ocolul Târgului Dorohoi, avea: „Toată suma caselor: 357. Scădere rufeturile, însă 151: 11 femei sărace, 34 argaţi, slugi, păstori i plugari ai dumisale spătarului Mihălachi Costachi, 11 slugi, argaţi i plugari ai dumisale vornicesei Aniţei, 5 preoţi i diaconi i dascăli, 3 jidovi, 37 ţigani boereşti, 30 scutelnici ai dumisale spatarului Mihălachi, 20 ai dumisale vornicesei Aniţii. Rămân birnici: 206

Birnici:

Ion Comândatu, Andrei Comândatu, Ştefan Roşca, Dumitraşco Puiu, Anton Jacotă, Andronachi Hrivor, Simion Prodan, Nichita Prodan, Sandul Anton, Enachi Armăsar, Neculai, rus, Ştefan Minciună, Toader Cârdeiu, Iosip brat lui, Grigoraş sin (fiu) Minciună, Ion, brat (frate) lui, Ştefan Chiţacu, slab, bătrân, Simion sin Sandul Lupan, Vasile Sofroneţ, Neculai Dămian, Andrei Ghirău, Vasile Dămian, slab, bătrân, Nichifor Dămian, Ion, cioban, sărac, Simion Chiţacu, Lupul Buzilă, Macovei Caţuc, Andriiaş Buzilă, Ion Buzilă, Vasile sin (fiu) Dumitraşco, Ion, rus, Iacob, rus, Toader sin Sandul, Pintilie Cocoş, Iacob Cucoş, Vasile Glod, Antohi zet (al) strugar, slab, Grigoraş zet strugar, Todosii zet (ginere lui) Costin, Nichita cumnat lui Doroftei, Simion, butnar, Vasile, vornicel, Ioniţă sin Pintelie Dumitrescu, Sava Bâşcă, Mihai Bâşcă, Vasile Zbeiu, slab, Ion Zubeiu, Toma Spătar, Grigori zet Jalbă, Costandin Jalbă, slab, Costandin, cheptănar, Costandin zet Humulescu, Sandul Fetescul, Nichita, scutar, Georgie, ciobotar, Irimia Velie, Ion Brumă, Ştefan Prefăcutu, Vasile Mertec, Costaşco, cojocar, Simion, brat (frate) lui, Vasile Barbălată, Ion Cârdeiu, Mihai, stricat, slab, Grigorie Bostan, Ion sin lui, Costin, rotar, Acsinti sin lui, Simion, rus, Tănasi, rus, Vasile, rus, Gavril, rus, Georgi Surdul, Pintilie, cojocar, Ion sin lui, Toader Oane, Sandul Colţunachi, Costandin Cucoş, Neculai sin Corjos, Costandin Cojocia, Grigore Fliscă, Iacob Buliga, Georgie Moroşan, Petre Moroşan, Stoica, strugar, slab, Simion Costiş, Maftei Ochişor, Pintelie sin pas, Nichita Mitrofan, Vasile Mitrofan, Vasile sin Ochişor, Vasile sin Grebăn, Grigore Ciupercă, slab, Mihălache Ţulug, Ion Ţulug, Neculai Ţulug, Vasile Ţulug, Grigoraş Ţulug, Ştefan sin săcrier, Dumitraşco sin Sandul, Onofrei, rus, Vasile Pobircu, Neculai, crâşmar, Pricopie Ionaşco, Timofti Ochişor, Ilie Horan, Ion Horan, Pavel Horan, Alecse zet Pântei, Iacob zet Pintilie, Pintilie Dumitrescu, Iliaş zet Irimiţă, Mane zet Irimiţă, Ioniţă sin Irimiţă, Ion Pricop, Irimie brat lui, Vasile sin Sandul, Dumitraşco Mitrofan, Grigoraş zet ego, Andrei sin Lupan, Dănălachi Mustaţă, Sârghie Mustaţă, Tănasi, morar, Costandin sin Toader, morar, Andonie zet Mânzul, Toader, rus, Vasile One, Ion Teculian, Toader Teculian, Ştefan Pelihacia, Pavăl, chioar, Acsinti, morar, Dănilă Lupan, Ion Josan, Dumitraşco Irimiţă, Miftodii, ungurian zet Dănăluţă, Vasile Ciupercă, Pavăl sin Dumitraşco, Petre Huţan, Vasile, ungurian, Neculai, vornic, Ion, vătăman, Andreiaş, holtei cu mamă, Enachi nepot lui Dămian, Mihai, cojocar, Ion, secrier, Ioniţă, holtei cu mamă, Mereuţă, holtei cu mamă, Timofti, holtei cu mamă, Gavril Burduja, Ioniţă, holtei cu mamă, Alecsa, olar, Anton Pătrar, orb, nevolnic, Eftimie Ochişor, slab, Ştefan Vâzdoagă, surpat, Iacob, holtei cu mamă, Costin sin Iliana, Ignat nepot lui Dumitraşco, Ştefan cumnat lui, Gavril Mitrofan, neputincios, Eftimie Caproş, Timofti sin Ignătoai, Istrati, holtei cu mamă, Georgi, ciubotar, văduvoi, Toader, văduvoi, Simion, rus, Ifrimie, pas, nevolnic, Grigore Ţurcan, Grigoraş Buga, Ion Hurgheş, Gavril sin Hurgheş, Ştefan zet lui, Grigorie Rădăucian, Ştefan brat lui, Georgie brat lui, Ioniţă Păpuşoi, Petre Bofa, Toader Păpuşoi, holtei cu mamă, Toader Ciută, Ştefan zet Bofa, Macsin, olar, rus, Ivan, rus, Neculai Turtăcaldă, Melintii Cordeiu, Ştefan Mogâldău, holtei, bătrân, Ilie Mustiaţă, Ion, ungurian, Sofronie Sandipa, slab, Ilie Foamiti, Lupul sin butnar, holtei cu mamă, Carpu sin Costin, Gavril Minciună, Acsinti Ropotă, Ştefan Ursulică, Ion Anton, Toma Pelihar, Andrei brat lui, Miron, rus (Ropotă), Ion zet lui, nepot lui Ropotă, Mihai, rus, Pintilie sin Mihaiu, Ion Mustaţă, Dumitru zet Mihaiu, Neculai, butnar, Anton, rus, cumnat lui Neculai, Vasile zet Grigoraş, pescar, Ion Dron, Todosii Tătaru, Alecsa, vătăman, Filip Orbu, Pintilie zet muntian, Toader Fusul, Georgi sin Arseni, Vasile Bălan, Dumitraşco sin Arseni, Vasile zet Petre, rus, Sava sin Petricăi, Neculai, rus, Ostahi, Grigoraş Roatăstrâmbă, Ion, merticar, Iacob, rus, Nistor Mitrofan, Simion Spânul, Toader Bolocan, Agapie brat lui, Andrei Găloiu, Nichita, strugar, Floria Roatăstrâmbă, Costin Ciupâşcă, rus, Toader sin Enăchioi, Vasile Mirăuţă, Ion Jăle, Vasile sin merticar, Grigori Ţurcan, Grigoraş brat Găloiu, Ion Brumă, Savin Nichifor, Simion Ropotă, Toader Mirăuţă, Georgie, văduvoi, Istrate sin Enăchioai, Georgiţă Roatăstrâmbă, slab, Andrei Spânul, slab, Neculai Căpută, Mihălachi cumnat vătămanului, Ion brat pescar, Sandul, morar, Eftimie Horan, Toader sin Irimiţă, Ion zet Buga, Tănasii, rus, holtei cu mamă, Gavril, rus.

Femei sărace, făr’ de ajutor:

Iftinca, babă, Irina, babă, Altă Irina, babă, Catrina, babă, Ilena, săracă, Ioana, săracă, Marie, babă, Irina, săracă, Nastasia, babă, Ilena, preoteasă, săracă, Aniţa, soră vornicului.

Slugi, argaţi ai dumisale vornicesei Aniţii:

Simion Grosu, slugă, Toader, slugă, Ion Prepeliţă, slugă, Acsinti Lupan, plugar, Toader Hrihor, plugar, Grigoraş, ciobotar, slugă, Doroftei Lupan, puşcaş, Ioniţă sin Lupan, puşcaş, Grigoraş, pescar, Ilie Sofroneiu, pescar, Ion, ungurian, argat.

Slugi, argaţi, păstori ai dumisale spătarului Mihălachi Costachi:

Ştefan Pârău, vătav, Costandin Botezat, logofăt, Costachi Buliandră, slugă, Georgi, sârbul, slugă, Ioniţă, muntian, slugă, Ştefan Bujoran, slugă, Sandul, ungurian, slugă, Gavril Grosu, slugă, Neculai Boşcă, slugă, Ilie Popa, slugă, Ştefan Loizu, slugă, Vasile, olar, slugă, Ion Bujoran, slugă, Vasile, chilar, Grigorie, rus, slugă, Iacob, morar, Toader, morar, Ion Mâţă, morar, Roman Mitrofan, plugar, Iacob Ciorne, rus, plugar, Iacob, rus, plugar, Petre, plugar, Eftimie Drăgun, plugar, Maftei, plugar, Ion sin Dumitraşco, puşcaş, Toader Vele, puşcaş, Neculai Ţară, dulgher, Ivaşco, cojocar, Iacob, rus, herghelegiu, Iacob, rus, văcar, Acsinti, puşcaş, Georgi, argat, Toader, argat, Andrei, rus, Botezat.

Preoţi:

Preotul Ilie, Preotul Andrei Dumitrescu, Preotul Sandul, Toma, dascălul, Diaconul Mereuţă.

Jidovii:

Moscul, jidov, Zeilic, jidov, Leiba, jidov.

Ţiganii boiereşti ai dumisale spătarului:

Ştefan Gândac, jude, Gavril, croitor, Ursul Gândac, Ipate, zlătar, Costandin, potcovar, Vasile Jambric, Toader, grădinar, Ion, chitar, Ion Minciună, Grigori Modoran, Andrei sin lui, Radu, viziteu, Sandul Blebia, Ioniţă Roznovan, Sandul Roznovan, Andrei Iorga, Iordachi Micul, Lupul Hlamba, Iacob sin Radu, Ion, muntian, Giorgie Velia, Iordachi Velia, Simion Velia, Iorga Velia, Timoftei Velia, Ursul, pânzar, Toader, bucătar, Lupul Hlamba, chior, Hilip Surdul, Costandin Gane.

Ţigănci vădane:

Irina, Iliana, Ioana, Lupa, Catrina Cuclincioai, Paraschiva, Safta Muniancă”[13].

1853: „Generalul Iordache Costache Lăţescu-Boldar dispune înfiinţarea şi întreţinerea, pe moşia sa Hudeştii, a unei şcoli cu 4 clase şi de muzică vocală ecleziastică, lăsând a se clădi încăperile şi dând 300 galbeni anual, pentru spesele de întreţinere”[14].

1803: Proprietarul moşiei Hudeştii Mari, Gheorghe Lăţescu, s-a însurat cu „Frăsiniţa Rosetti, mama Didiţei Mavrocordat… şi a avut o fată, pe Natalia Sutzu”[15].

1846: Hudeştii mari aveau 309 liuzi[16].

1857: Din Divanul Moldovei făcea parte, printre „locuitorii săteni – alegători de al treilea grad” şi „Gheorghie Mirăuţi din Hudeştii-mari”[17].

1878: Căpitanul Ioan Lăţescu, proprietarul moşiei Hudeştii Mari, scoate la vânzare 3.000 fălci teren arabil, 500 fălci de „pădure mare” şi anunţa arendarea pe 10-15 ani a moşiei sale, prin intermediul avocatului ieşean B. Sculy-Logothetides. Moşia Hudeştii Mari, „în întindere de aproape 7.000 fălci, cu velniţă mare ce poate lucra până la 400 vedre de rachiu pe zi, având magazie de rezervă pentru 30.000 vedre, slădărie boltită, unică în ţară, două grajduri pentru 800 boi, moară de foc ce macină 100 merţe pe zi, toate maşinile şi accesoriile velniţei confecţionate de-abia de-un an de zile, lucrătoare şi-n cea mai perfectă stare. Se dă parchet de pădure anual. Sunt trei iazuri mari cu mori, având câte două şi trei pietre fiecare, şi care aduc un venit anual de peste 1.000 galbeni; asemenea, mai multe crâşme, a căror venit se urcă peste 1.000 galbeni. Hambare, coşere, standoale, două case mari, mai multe case mici şi o mulţime de acarete trebuitoare la exploatarea unei asemenea moşii”[18].

1887: „Învăţător de muzica vocală în Hudeştii Mari de Dorohoi”, viitorul protopop de Satu Mare, Melete Răuţu, povesteşte că aflase de la inspectorul şcolar „Scipione Bădescu, în casa Domnului Ioan Franc, din Hudeştii Mari, istoricul Imnului Naţional „Deşteaptă-te Române”, precum şi a originii ariei muzicale pe care s-a cântat totdeauna acest imn, cunoscut de toată suflarea românească”, Răuţu fiind cel care pusese pe note „melodia mult auzită şi mai mult cântată în copilărie”, adică piesa „Din sânul maicii mele”[19].

1891: „Hudeşti,   pădure, pe moşia Lupenii, comuna Hudeştii-Mari, plasa Prutul de Sus, ce se uneşte cu pădurea de pe Conceşti.

Hudeştii Mari, comună rurală, în partea de Nord-est a plasei Prutul de Sus, formată din sa­tele: Alba, Başeu, Conceşti, Lupeni şi Vatra, cu reşedinţa primăriei în Vatra. Sat cu numele de Hudeşti nu există. Are: populaţie de 1.098 familii, 4.737 suflete; 3 biserici, cu 4 preoţi, 6 cântăreţi şi 4 pălimari; 1 şcoală cu 2 învăţători şi 80 elevi; 2.200 hectare 39 ari pământ sătesc; 7.160 hectare 98 ari câmp şi 2.217 hectare 4 ari pădure ale pro­prietarilor; 6 iazuri şi 26 pogoane de vie. / Bugetul comunei a fost, în 1889-90 de lei 17.025 veni­turi şi lei 9.635, bani 60 cheltuieli, iar în 1890-91, lei 22.175, bani 24, venitul, şi lei 9.172, bani 86, cheltuieli. / Vite mari albe cornute 2.335, oi 7.053, capre 17,   cal 481, porci 1.320 şi stupi 325”[20].

1892: În Catalog de condamnaţii din toată ţara în cursul anului 1892[21], al doctorului Mina Minovici, sunt menţionaţi: Dumitru Maistruc (50 ani, condamnat pentru bătaie la 16 zile închisoare), Dumitru Blenşu (48 ani, condamnat pentru furt la 3 zile închisoare) şi Duţă Vătui zis Preda M. Duţă (29 ani, 60 de zile pentru furt)[22], Dumitru Badea (40 ani, condamnat la 7 zile închisoare pentru contrabandă cu tutun), Dobra Ghiţă Dumitrache (40 de ani, condamnat la 5 zile pentru furt)[23], Gheorghe Gândac (42 ani, închisoare 20 zile pentru lovire)[24], Gheorghe I. al Palaghiei (31 ani, 10 zile pentru lovire)[25], Marin Gândac (38 ani, 20 zile pentru lovire)[26], Malca Landescu (36 ani, 1 zi pentru insultă)[27], Vasile Arnăutu (30 ani, 15 zile pentru furt)[28].

1893: „Comisiunea de indigenate, întrunindu-se în ziua de 19 Martie 1893, în majoritate de 5 membri, sub președinta Dlui colonel P. Tufelcik, fiind prezenți Dnii: Gr. Capşa, Dr. Florea Theodorescu, Anton Cincu şi D. C. Popescu, a luat în cercetare proiectul de lege, votat şi adoptat de Adunarea deputaţilor în şedinţa de la 24 Februarie 1893 şi adus în deliberarea Senatului cu Mesagiul regal No. 811 de la 6 Martie 1893, prin care, în virtutea art. 7, Ş II, lit. a din Constituţiune, se cere a se acorda împământenirea cu dispensă de stagiu Dlui Vladislav Laczynski, de religiune romano-catolică, de profesiune proprietar, domiciliat în comuna Hudeştii Mari, judeţul Dorohoiu. / Examinând actele aflate în dosarul acestei cereri, a constat: / Că este născut în comuna Zamostea, judeţul Dorohoiu, la 8 Maiu 1860, din părinţii Scarlat Laczynski şi Euphrosina; / Că la 15 Septembre 1885 s-a căsătorit la primăria comunei Dorohoi cu Dşoara Catinca Grecu, de religie ortodoxă; / Că a absolvit şcoala de agricultură şi silvicultură din Viena; / Că se bucură de bună conduită în societate; / Că nu s-a bucurat niciodată de vreo protecţie străină; / Că se ocupă cu agricultura, fiind proprietar de imobile; / Că la 21 Iulie 1879 a obţinut diploma cu No. 1.180 de bacalaureat de la Universitatea din laşi; / Că Scarlat Laczynski, tatăl suplicantelui, a obţinut de la Corpurile legiuitoare naturalizarea cu dispensă de stagiu în anul 1886. / În faţa acestor constatări, comisiunea, în unanimitatea membrilor prezenţi, a admis cererea Dlui Vladislav Laczynski, ca unul ce întruneşte condiţiunile prescrise de art. 7, Ş II, lit. a din Constituţiune şi, prin subsemnatul numit raportor, vă roagă să binevoiţi a-i acorda împământenirea cu dispensă de stagiu, votând proiectul de lege următor, aşa cum s-a votat şi de onorata Adunare a deputaţilor. / Raportor, D. C. Popescu. / LEGE / Art. unic. În virtutea art. 7, $ II, lit. a din Constituţiune, se acordă Dlui Vladislav Laczynski, din comuna Hudeştii Mari, judeţul Dorohoi, împământenirea cu dispensă de stagiu. / Această lege s-a votat de Adunarea deputaţilor în şedinţa de la 24 Februarie 1893, şi s-a adoptat cu majoritate de şesezeci şi şese voturi, contra a cinci. / Preşedinte, G. Manu. / (L. S. A. D.) Secretar, Docan”[29].

1897: S-a născut, la Hudeşti Mari, Emil Serghie, poet şi traducător, fiul lui Ion şi Zoia Sârghie. A semnat cu pseudonimul Emil Sârgu ciclul de poezii Din acordurile toamnei, inclus în placheta Poeme, publicată la Iaşi în 1924. A fost director al Teatrului Naţional din Iaşi între anii 1933-1937[30].

1908: „Hudeştii-Vatra. Remarcabile sunt pentru această moşie Сеtăţuia în pădurea despre Prut, înconjurată de mari şanţuri şi cu val interior, şi apoi Fântâna-Doamnei, în care se zice că s-ar fi aruncat capul tăiat al unei doamne”[31].

1907, februarie 22: „S-au ridicat şi primele sate din judeţul Dorohoi, Hăneşti şi Hudeştii Mari”[32].

1908: În învăţământul hudeştean a fost promovată: „71. ALEXANDRESCU ELENA / St. pers. 3353 A / Născută în 3 februarie 1871 la Zamostea, Dorohoi. / Şc. centrală Iaşi 1888. / Înv. supl. Zvoriștea, Dorohoi 1. IX. 1889. / Inst. supl. Mihăileni, Dorohoi 1. XI. 1891. / Înv. prov. Mihăileni, Dorohoi 1. X. 1896. / Prov. Pomârla Dorohoi 1. XI 1896. / Def. Hudeştii-Mari Dorohoi 15. X. 1900.

Un hudeştean, 84. ALEXANDRESCU ION EM. DIACON / Stat. pers. 6 B / Născut în 15. VIII. 1862, la Hudeştii-Mari, Dorohoi. / Căsătorit / Sem. gr. I Iași. 1888, / Inst. prov. Şcoala de băieţi nr. 2 Botoşani, din 1. IX. 1899 / avea să obţină definitivatul la Şcoala de băieţi nr. 2 Botoşani, în februarie 1899.

159. ANDREI GHEORGHE / St. pers. 3870. A. / Născut 1. X. 1881. Durmeşti, Botoșani. / Şc. norm. înv. Iaşi. 1901. / Înv. prov. Hudeştii-Mari, Lupeni, Dorohoi, din 1. IX. 1901. /Calfă, Constanţa, din 1. IX. 1902 / Coţuşca, Miculinţi, Dorohoi, din 1.IX. 1903 / Hăneşti, Dorohoi, din 1. IX. 1904. / Suharău, Dorohoi, din 1. I. 1904. / Def. Suharău, Dorohoi, din 1905.

911. BRĂTIANU ELENA ȘT. / St. pe s. 292 B / Născută în 4.IV.1880, la Roman. / Şcoala normală de institutori Iași, 1902. / Înv. prov. Hudeştii-Mari, Dorohoi, din 1.IV. 1902. / Şc. Nr. 2 fete Vaslui, din 1.IV. 1902. / Deleni, Vaslui, din 1.IX. 1902. / Săbăoani, Roman, din 1.X.1903. / Şc. nor. „Carol I” Roman, din 1.IX.1904. / Şc. Nr. 2 băieţi Roman, din 1.II.1905. / Def. şc. Nr. 2 băieţi Roman, din noiembrie 1906. / Băceşti, Roman, din 1.V.1907. / Inst. def. Şc. Nr. 2 fete Brăila, din 1.IX.1907. / Şc. Nr. 3 fete Brăila, din 1.IX.1908.

1871. CRISTEA ELISABETA / GH.-I, / St. pers. 1212 B / Npscută în 21.IV.1881, la Fălticeni, Suceava / Căsptorită / Şc. norm. Inst. Iaşi 1899. / Înv. prov. Bodeştii Precista, Neamţ, din 1.IX.1901 / Liteni, Suceava, din 1. IX. 1902. / Bodeștii Precista, Suceava, din 1.IX.1902. / Uscaţi-Războieni, Neamţ din 1.III.1904. / Hudeştii Mari, Lupeni, Dorohoi, din 1.X.1906. / Inst. prov. Şcoala de fete, Isaccea, Tulcea, din 1.IX.1908.

1923. CUCU CONST. GH. / St. pers. 2473 A / Născut în 5.X.1874, la Hudeştii Mari, Dorohoi. / Căsătorit / Şc. norm. Iaşi 1894. / Înv. sup. Oroftea, Dorohoi, din 1.X.1894. / Prov. Hudeştii Mari, Conteşti, Dorohoi, din 1.IX.1895. / Def. Hudeştii Mari, Conteşti, Dorohoi, din 1900. / Darabani, Dorohoi, din 1.IV.1902. / Hudeştii Mari, Conteşti, Dorohoi, din 1.IX.1902.

1937. CUMANU IOAN / St. pers. 599 D / Născut în 19.V.1869, la Hudeştii Mari, Dorohoi / Şc. arte şi meserii Botoşani, în 1886. / Maistru şcolar superior arte şi meserii, în Iaşi, din 15.X.1902. / Maistru şcolar super. arte mes. Iaşi, din 1.X.1907.

3967. GHEORGHE CRISTEA / St. pers. 2792 / Născut în 27.V.1879, la Vlăsineşti, Dorohoi. / Căsătorit, / Şc. norm. înv. Iaşi 1900 / Înv. prov. Sârbi, Dorohoi, din 2.IX.]900. / Hudeştii Mari, Lupeni, din 1.XI.1900. / Avrămeni, Dorohoi, din 1.IX.1901, până în 15.IX.1903. / Negreşti, Dragomirești, Neamţ, don 1.II.1904 / Corni, Bodeşti-Precista, din 1.III.1904. / Războieni, Neamţ, din 2.X.1904. / Hudeştii Mari, Dorohoi, din 1.IX.1906. / Vorniceni, din 1.III.1907. / Hudeştii Mari, din 1.IX.1907.

8030. TRUFIU IOAN S. / St. pers. 2360 A / Născut în 26. IX.1875, la Vlăsineşti, Dorohoi. / Căsătorit. / Şc. norm. „V. Lupu“ Iaşi 1897. / Înv. prov. Hudeştii-Mari, Dorohoi, din 1.X.1897 / Ştiubeiu-Petricani, Dorohoi, din 1.I.1898. / Sârbi-Vlăsineşti, din 1.XI.1900 / Def. În 22.XII.1902. / Învăţător ambulant agricol din 1.III.1904, până în 1.XI.1904”[33].

1914: „Lista de numele şi pronumele preoţilor, întocmită conform ordinului dlui ministru al cultelor si instrucţiuni publice No. 35.145913, în judeţul Dorohoi: Gh. Dimitriu, parohia Alba, comuna Hudeşti; / C. Iftodiu, parohia Concesti, comuna Hudeşti”[34].

1914: În Hudeştii Mari exista o importantă fabrică de spirt, cu distribuţie în întreaga lume, proprietatea lui T. Frank[35].

Diligența Dorohoi-Herța

[1] Gonţa, Alexandru, I., Documente privind Istoria României / A. Moldova / Indicele numelor de locuri, Bucureşti 1990, p. 128

[2] Ştrempel, Gabriel, Catalogul manuscriselor româneşti, N. A. R. 1-1600, Bucureşti 1978, p. 101

[3] Academia Română, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, volumul I, București 1975, doc. 184, pp. 259-262

[4] Academia Română, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, volumul XVIII, București 2006, doc. 341, p. 414

[5] Iorga, Nicolae, Studii şi documente cu privire la Istoria Românilor, vol. V, Bucureşti 1903, p. 533

[6] Academia Română, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, volumul XXIII, București 1996, doc. 78, pp. 99-103

[7] Academia Română, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, volumul XXIII, București 1996, doc. 150, p. 188

[8] Academia Română, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, volumul XXVII, București 2005, doc. 357, p. 345; Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade, vol. IV, Iaşi 1908, doc. CLX, p. 156

[9] Academia Română, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, volumul XXVIII, București 2006, doc. 322, pp. 260-269

[10] Academia Română, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, volumul XXVIII, București 2006, doc. 336, pp. 282, 283

[11] Academia Română, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, volumul XXVIII, București 2006, doc. 500, pp. 426, 427

[12] Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade, vol. IV, Iaşi 1908, doc. CIII, p. 92

[13] ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, pp. 499 şi 503

[14] Lahovari, George Ioan, Marele Dicţionar Geografic al României, vol. III, Bucureşti 1900, p. 207

[15] Gorovei, Artur, Monografia oraşului Botoşani, Fălticeni 1926, p. 118

[16] Codrescu, Theodor, Uricarul sau colecţiune de diferite acte care pot servi la Istoria Românilor, vol. XV, Iassi 1889, pp. 370, 371

[17] Sturdza, Dimitrie A.; Colescu-Vartic, C., Acte şi Documente relative la Istoria Renaşterii României, Vol. VI, Partea I, Bucureşti 1896, p. 8

[18] Steaua României, Anul II, No. 61, 65, Iaşi, sâmbătă 18 martie şi joi 23 martie 1878, p. 4

[19] Răuţu, Melete, Cetatea, cu monografia oraşului Soroca, Oradea 1932, p. 72

[20] Filipescu-Dubău, Nicu, Dicţionar geografic al judeţului Dorohoi, Iaşi 1891, p. 183

[21] Bucureşti, 1893

[22] Op. cit., pp. 44, 45

[23] Ibidem, pp. 46, 47

[24] Ibidem, pp. 72, 73

[25] Ibidem, pp. 76, 77

[26] Ibidem, pp. 144, 145

[27] Ibidem, pp. 146, 147

[28] Ibidem, pp. 220, 221

[29] Dezbaterile Senatului, No. 75, 11 iunie 1893, p. 1087

[30] Sasu, Aurel, Dicţionarul biografic al literaturii române, Ed. Paralela 45, 2015, pp. 555, 556

[31] Odobescu, Al. I., Opere complete, vol. III, Bucureşti 1908, p. 162

[32] Studii / Revistă de istorie, Tom 20, nr. 2, Bucureşti 1967, p. 223

[33] Ministerul Instrucţiunii şi al Cultelor, Anuarul Oficial întocmit de Serviciul Statelor Personale şi al Statisticii la 13 noiembrie 1908, Bucureşti 1908, pp. 350, 354, 386

[34] Monitorul Oficial, No. 262, sâmbătă 22 februarie / 7 martie 1914, p. 12107

[35] Kelly’s Directory of Merchants, Manufactures and Schippers of the World, London 1914, p. 1149