Cezar Straton, un suflet în lumină
*
Cezar Straton, militant al normalităţii universale şi publicist aprig, deci dibace risipitor de inteligenţă şi de simţire, printr-o dezinvoltură a dinamicii rostirii irepetabilă, este, dincolo de tot şi de toate, un suflet în lumină, deci o intimitate lăuntrică plină de poezie şi de alean, o sfială plină de tandreţe faţă de dimensiunile şi de verticalităţile existenţei umane. Nu un existenţialist, ci un adorator al existenţialismului, simţul estetic fiind cel care-i domină închinările, până la extaz.
*
Astăzi, Cezar Straton îşi retrăieşte naşterea, regăsirea uimită în lumină şi iluminarea prin regăsiri. Nu mă joc deloc cu cuvintele, deşi las impresia că o fac, atunci când tot fac recurs la aceleaşi două repere, care, cred eu, îl definesc pe Cezar Straton: lumina şi adoraţia. Adică starea de extaz pe care o provoacă iluminarea, mai ales în cazul unui cărturar ca el, a unui degustător şi făuritor de semnificaţii ale cuvintelor care nu li se desluşesc tuturor. Pentru că au şi cuvintele o anume demnitate, uneori chiar şi trufie, care durează obloane pe ferestrele plate sau doar pâcloase ale cotidianului.
*
La mulţi ani, Cezar Straton, şi Dumnezeu să ni te ţie numai întru bucurie!