Divald Károly: Bilde aus Ostkarpathen | Dragusanul.ro

Divald Károly: Bilde aus Ostkarpathen

Cetatea Munkács, în 1888 funcţionând ca închisoare, Comitatul Beregh

*

Munţii Carpaţi au însemnat, mereu, un subiect de inspiraţie pentru desenatori şi fotografi, mai ales că, dincolo de fruntariile României, munţii erau vegheaţi de ruinele unor spectaculoase castele şi cetăţi, iar văile făceau loc unor burguri pitoreşti, care-şi făceau loc în istorie. La noi, doar Peleşul sugera civilizaţie, ba chiar şi o opulenţă de poveste, de-a dreptul princiară. Datorită frumuseţii fotografiilor, am ales câteva care ţin de Carpaţii dinspre Kilometrul 0 al Europei, justificând pentru mine că pe acolo a fost ultimul drum al poetului bucovinean T. Robeanu, înainte de a poposi în veşnicie la Munkács, din propria lui voinţă.

*

Divald Károly, Keleti-Kárpátokbol / Bilde aus Ostkarpathen, Budapest, 1888

*

Crebusa și Fehérpatak, în Cheissthale, Comitatul Maramureș

Piatra Rea (1996 m), văzut din Borșa, comitatul Maramureș

Pietrosul Rodnei (2305 m), văzut din Moisei, Comitatul Maramureș

Popp Ivan (1940 m), Szerban (1795 m) und Poloninka (1325 m), von der Precsulka

Ruinele castelului din Theissthale, Comitatul Maramureș

Ruinele castelului Szaláncz din Ujhely-Kashau, comitatul Abauj

Sighetul Marmației, capitala comitatului Maramureș

Zsdenyoval, cu munții Osztra (1408 m). Comitatul Beregh

*

Maurice de Déchy, Alpes de Transylvanie, 1882, fotografii donate Bibliotecii „Gallica”.

*

Le vallon de Malayecht dans le massif du Boutchetch

Gorge de Propasta, massif du Königstein

Gorge de Yalomitca, près Skit Roumanie

La gorge de Krepatoura, dans le massif du Königstein

Le Boutchetch (2513 m), vue prise sur la route à Goutcan

Le lac d’Anne près Fouchnad (Tuşnad – n. n.).

Le monastère “Skit”, dans la vallée de Yalomitca, Roumanie

Les eaux de Fouchnad (Vedere din Tuşnad – n. n.).

Vue prise dans la vallée d’Olt, près Fouchnad

Vue prise sur le sommet du Königstein

Vue prise sur le sommet du Königstein

*

25 cartes postales de Roumanie vers 1900, don E. Gallois

*

*