„Multă vreme, între satele Rădăşanii, din Suceava Moldovei, şi Bosancea, din Suceava Bucovinei,
era o strânsă legătură: căsătoriile se făceau aproape numai între fetele şi flăcăii din amândouă satele”.
de-aceea eu, cu văz părăginit,
am meşterit din cântece un sfeşnic,
să am lumina mea-n nemărginit,
iar cântecele să mă facă veşnic
Urmat de cei doi oaspeţi, Marele Păstor intră în măruntaiele Templului Rarăului,
ferecând intrarea pentru totdeauna.
Cândva, desigur, mă voi întoarce în Bucovina, pentru ca cenuşa mea să se facă adiere de vânt şi să o cuprindă. Dar mai este, până atunci.
Aceasta este prima carte de poezie pe care am premeditat-o şi am scris-o de la capăt la capăt. De regulă, poeţii, cu rare excepţii, scriu sub impulsul scăpărărilor, apoi, când au un număr suficient de poezii, organizează o carte. A fost pentru mine o experienţă ciudată, menită să exprime o concepţie, pornind de la Arcana (cele 12 arce zodiacale ale Datinii) şi continuând cu trăirea împătimită de frumos.