Cântecul naţional în Bucovina: Grăniceşti

*

Măieştri în mângâierea viorii precum poetul Constantin Hrehor erau, cândva, la Grăniceşti, lăutarii Iordache Gherasim şi Mihalachi Moroşan, de interpretatea vocală ocupându-se, de regulă, Agripina Moroşan şi Floarea şi Saveta Gherasim. Multe cântece minunate s-au auzit, pe la cumpăna celorlalte veacuri, în Grăniceşti, susurând ghiers dulce dinspre Maria Ţibu, Ioana Clipa, Domnica Temciuc, Eleonora Gutău, Mărgărita Gramadă şi Glicheria Bourean.

*

Cântece fonotecate:

*

p35

p44

p60

p75

p93

p94

p120

p128

p131

p144

*

Repertoriul vechi din Grăniceşti:

*

Româneasca – 1564, Iordache Gherasim, 1910

Moş bătrân – 1563, Iordache Gherasim, 1910

Cântec de joc – 1562, Iordache Gherasim, 1910

Cântec la masă – 1559, Iordache Gherasim, 1910

Cuza – 1556, Iordache Gherasim, 1910

Pripoianca – 304, Mihalachi Moroşan, 1907

Cu schimburile – 301, Mihalachi Moroşan, 1907

La pornire – 1555, Iordache Gherasim, 1912

Cântec la masă – 1560, Iordache Gherasim, 1910

Corabeasca – 303, Mihalachi Moroşan, 1907

Brâu – 305, Mihalachi Moroşan, 1907

Cântec românesc – 1561, Iordache Gherasim, 1910

Ardeleneasca – 302, Mihalachi Moroşan, 1907

Danţul – 1558, Iordache Gherasim, 1910

Moartea lui Gheorghieş – 298, Ioana Clipa, 1907

Frunză verde de-un cireşu – 307, Floarea Gherasim, 1907

Măi bărbate măi! – 308, Mihalachi Moroşan, 1907

Leliţă, leliţă! – 297, Maria Ţibu, 1907

Măi bărbate, măi! – 303, Mihalachi Moroşan, 1907

Busuioc la rădicarea miresei – 301, Mihalachi Moroşan, 1907

Busuioc la rădicarea mesei – 306, Mihalachi Moroşan, 1907

Foaie verde mere, pere – 300, Floarea Gherasim, 1907

Frunză verde liliac – 296, Saveta Gherasim, 1907

Frunză verde şi-un cireşiu – 302, Floarea Gherasim, 1907

La stejar, la rădăcină – 297, Maria Ţibu, 1907

Ce caţi, bade, pe-acole? – 295, Domnica Temciuc, 1907

Promoroacă pe pădure – 1546, Eleonora Gutău, 1910

La fântâna cea de piatră – 1549, Elisaveta Gramadă, 1910

Măi române, măi! – 1554, Mărgărita Gramadă, 1910

Câţi flecăi sunt ici în sat – 1557, Elisaveta Gramadă, 1910

Frunză verde calapăr – 1547, Eleonora Gutău, 1910

Frunză verde de-un harbuz – 1552, Agripina Moroşan, 1910

Pe dealu la răsărit – 1563, Glicheria Bourean, 1910

Horă veche – 1557, Iordachi Gherasim, 1910

Cântecul naţional în Bucovina: Gura Humorului

*

Cu un Alecu Marcu, violonist şi zicător cu glasul plin de haz, dar şi cu legendarul Batalan din Marginea printre ei, lăutarii din Gura Humorului au făcut epocă, fiind invitaţi să cânte şi pe la sindrofiile protipendadei româneşti din Bucovina. Cea mai frumoasă “Rusască” humorenii o cântau, “Hai, leliţo!”, la fel, ca să nu mai vorbim de celelalte cântece în înspumată curgere.

*

Cântece fonotecate:

*

p103

p226

p253

*

Repertoriul vechi din Gura Humorului:

*

Hai, leliţo! şi o Rusească – 118, Orchestra lăutarilor, 1907

Marş românesc – 1427, Nicolai Hluşco, 1909

Cucule pasere blândă – 111, Rahila Beleca, 1907

Hai la raci! – 112, Alecu Marcu, 1907

Of, of, şi iarăşi of! – 73, Alecu Marcu, 1907

Desfătare – 109, Rahila Beleca, 1907

Of, ce chin, ce jale! – 216, Veronica Lupu, 1907

Foaie verde de cafe – 213, Rachila Beleca, 1907

Frunză verde şi-un chiperiu – 120, Alecu Marcu, 1907

Ce n-a lăsat Dumnezeu? – 119, Alecu Marcu, 1907

Cucu, cucule! – 215, Veronica Lupu, 1907

Foaie verde măr domnesc – 217, Rachila Beleca, 1907

Asemănarea drăguţei – 110, Rachila Beleca, 1907

Orfana – 99, Rachila Beleca, 1907

Cuculeţ cu pană sură – 14a, Rachila Beleca, 1907

Frunză verde mătrăgună – 1426, Alecu Marcu, 1909

La fântâna cea de peatră – 1425, Alecu Marcu, 1909

Jălui-m-aş şi n-am cui – 100, Rachila Beleca, 1907

Ileana – 646, Alecu Marcu şi Batalan, 1908

Of, ce foc şi ce potop! – 647, Alecu Marcu şi Batalan, 1908

Neamţule, mă-ntreb şi eu – 1423, Rachila Beleca, 1909

De-ai fi dreaptă şi-nţeleaptă – 1424, Rachila Beleca, 1909

Cântecul naţional în Bucovina: Gura Solcii

*

Existase la Gura Solcii, în vremurile lui Nicule Picu, un scripcar vestit, Cihiciu, autorul unei hore prezentă în toate studiile şi culegerile de folclor din România, “Hora Chiciu”, dar între anii 1907-1914, când Alexandru Voievidca umblă după cântece vechi prin Bucovina, Chiciu cel bătrân murise, repertoriul lăutăresc de la Gura Solcii căpătând o nouă strălucire, prin feciorul lui, Gheorghe Chiciu, prin Bujdei Ion Ienciu şi prin Niculai şi Anghel Ienciu.

*

Cântece fonotecate:

*

p14

p15

p18

p23

p26

p29

p36

p57

p61

p85

p109

p129

p145

p159

p192

p196

p204

p234

p240

p259

p277

p291

*

Repertoriul vechi din Gura Solcii:

*

Frunză verde mărăcine – 1684, Ienciu şi Chiciu, 1911

Mărioară din poiană – 1683, Ienciu şi Chiciu, 1911

Cântec bătrânesc – 1685, Ienciu şi Chiciu, 1911

Ciobaneasca – 1694, Gheorghe Chiciu, 1911

Pe o stâncă naltă – 1688, Bujdei Ion Ienciu, 1911

Jocul babelor – 1689, Bujdei Ion Ienciu, 1911

Cu schimburile – 317, Gheorghe Chiciu, 1907

Bulgăraş de gheaţă rece – 1675, Ienciu şi Chiciu, 1911

Când iera punguţa plină – 1678, Niculai Ienciu, 1911

Şepte fraţi – 1671, Ienciu şi Chiciu, 1911

Triileşeşti – 315, Gheorghe Chiciu, 1907

Cântec la masă – 1676, Ienciu şi Chiciu, 1911

Chindie – 1686, Bujdei Ion Ienciu, 1911

Sîrba noastră – 1674, Ienciu şi Chiciu, 1911

Hora muntenească – 1687, Bujdei Ion Ienciu, 1911

Ardeleanca – 1693, Gheorghe Chiciu, 1911

Moldoveneasca – 1677, Gheorghe Chiciu, 1911

Arcanul – 1692, Gheorghe Chiciu, 1911

Hora Lenuţei – 1672, Ienciu şi Chiciu, 1911

Horă veche – 316, Gheorghe Chiciu, 1907

Hora frăţiei – 1673, Ienciu şi Chiciu, 1911

Hora Franţ – 1679, Gheorghe Chiciu, 1911

Hora tinereţelor – 1690, Gheorghe Chiciu, 1911

Hora bradului – 1691, Gheorghe Chiciu, 1911

Foaie verde trii madale – 314, Ilie Andrian, 1907

De la una pân’ la două – 1660, Gherasim Pribagă, 1911

O, iubita mea cea dulce – 1670, Niculai şi Anghel Ienciu, 1911

Frunză verde sălcioară – 1681, Anghel Ienciu, 1911

Frunză verde şi-o zmicea – 1680, Anghel Ienciu, 1911

Frunză verde de măr dulce – 1682, Budei şi Anghel Ienciu, 1911

Cântecul naţional în Bucovina: Horodnic

*

Cele două sate Horodnic, de Jos şi de Sus, au format, până pe la 1900, o singură comună, iar lăutarii cei vestiţi, precum Gheorghe Luţa şi Nichita Zlotar, locuiau în Horodnicu de Sus, iar un alt lăutar, Mihai Iroftei – în Horodnicu de Jos, dar cântau în toate satele Bucovinei, până la Hliniţa şi până la Suceava. Horodnicele înseamnă, ca şi pentru cultura Bucovinei, o spiritualitate obştească exemplară, în care cântecul naţional românesc îşi trăia vremurile de glorie.

*

Cântece fonotecate:

*

p11

p31

p33

p66

p68

p70

p102

p106

p111

p112

p117

p150

p158

p187

p191

p237

p238

p271

p283

p287

*

Repertoriul vechi al Horodnicului de Sus:

*

Ciocălău – 1171, Nichita Zlotar, 1909

Coada – 1161, Gheorghe Luţa, 1909

Bădeuceancă – 1159, Gheorghe Luţa, 1909

Rotututunda – 1162, Gheorghe Luţa, 1909

Drănicioara – 1157, Gheorghe Luţa, 1909

Bîr, oiţă, bîr! – 1156, Gheorghe Luţa, 1909

Graceasca – 1175, Nichita Zlotar, 1909

Baraboi – 1174, Nichita Zlotar, 1909

Bătrâneasca – 1173, Nichita Zlotar, 1909

Lespejioara – 1170, Nichita Zlotar, 1909

Păunaşu – 1169, Nichita Zlotar, 1909

Câte doi – 1146, Gheorghe Luţa, 1909

Vicoveanca – 1165, Gheorghe Luţa, 1909

La pripoi – 1163, Gheorghe Luţa, 1909

Ciocălău – 1150, Gheorghe Luţa, 1909

Buleandra – 1148, Gheorghe Luţa, 1909

Jidaucuţa – 1164, Gheorghe Luţa, 1909

Hora Prutului – 1158, Gheorghe Luţa, 1909

Hora flecăilor – 1149, Gheorghe Luţa, 1909

Hora nevestelor – 1160, Gheorghe Luţa, 1909

Măi bădiţă, măi! Of, fetiţă, of! – 1154, Elisaveta Luţa, 1909

Măi bădiţă, măi – 1142, Pachiţa Ivoleţ, 1909

Hora ţărănească – 1151, Gheorghe Luţa, 1909

Hora beţivului – 1147, Gheorghe Luţa, 1909

Foaie verde baraboi – 1144, Reveca Iavoleţ, 1909

Frunză verde şi-un burete – 1167, Vasile Dudulan, 1909

Când am fost maicei mai drag – 1152, Pavel Luţa, 1909

*

*

Repertoriul vechi al Horodnicului de Jos:

*

O melodie din Horodnicul de jos – 848, Mihai Paşcan, 1908

Când joacă zestrea – 18, Mihai Iroftei, 1907

O melodie din Horodnicul de jos – 848

Foaie verde şi-un dudău – 17, Mihai Iroftei, 1907

Joacă măi aşa! – 1788, Mihai Paşcan, 1912

Cântecul zestrei – 1783, Dimitrie Popescul, 1912

Cântă, cucoşule! – 1789, Mihai Paşcan, 1912

Petre, să mă iei! – 1785, Dimitrie Popescul, 1912

Constantine Volocienie! – 1787, Dimitrie Popescul, 1912

Tot mă mustră cugetu – 1780, Dimitrie Popescul, 1912

Frunză verde de odos – 2194, Ana Iftinca, 1914

Cât îi ţara ungurească – 1790, Mihai Paşcan, 1912

Cântecul naţional în Bucovina: Humoreni

*

Sat mic, dar cu un repertoriu interesant, din care nu lipseşte jocul cu cântec “Polobocul”, Humorenii au avut în Marghioala Savencu, Dumitru Rusu, Costachi Tăutu, Iovu Ciuhan şi Damian Dranca vrednici păstrători de memorie obştească.

*

Frunză verde solz de peşte – 2249, Marghioala Savencu, 1914

Fost-am, fost-am crăişor – 76, Dumitru Rusu, 1907

Şi noi la Hinca – 75, Costachi Tăutu, 1907

Poloboc – 218, Damian Dranca, 1907

Alunaş cu creanga-n drum – 72, Dumitru Rusu, 1907

Doina malaiului – 74, Dumitru Rusu, 1907

Pe cel deal, pe cel colnic – 78, Iovu Ciuhan, 1907