Cântecul mâinilor care cântă: Mihaelei Popescu | Dragusanul.ro

Cântecul mâinilor care cântă: Mihaelei Popescu

*

Mâini care n-au astâmpăr, cu migală

istorisind lăuntrice risipe,

hoinar mă poartă printr-o senzuală

abandonare-n uriaşe clipe,

este atât de veşnică rostirea

la marginile lumii ce ne-ntrupă

acum şi pururi şi prin amintirea

*

Poemelor ce se vor naşte după

odihna vie ierbilor adusă

popas doar pentru cântecul nescris,

este atâta spaţiu într-o spusă

săpată-n pagini şi trăită-n vis

că mi se face, dintr-odată, teamă

uitând că-n cântec veşnicul mă cheamă.