Cântecul învierii cobzarului: lui Archip Filipiuc
*
Au fost copaci care s-au pus pe plâns
rupând din crengi luminile create
când cântecul cobzarului s-a stâns
hilar rupând tăcerea prin cetate,
iar mai apoi sosiră alţi copaci
prinşi într-o horă încă ne-nţeleasă:
*
Fii liber, mi-au şoptit, iar dacă taci,
iluziile-n fierbere pe masă
lin se vor scurge-n filele aprinse
incendiindu-ţi mâinile trudite
până-n adâncul stelelor prelinse
istovitor în ierbi ca în cuţite,
urmând ca tu, mi-au zis copacii, iar
cântând să-nvii copacilor cobzar.