Cântecul îndungării: Ralucăi Giurcă

*

Ridic o stea şi-nchin de sănătate

apoi o beau cu-o sete ancestrală,

las după mine umbre şi păcate

urmele vieţii-n cruntă încâlceală,

chiar dacă-aş bea luminile la rând

aceiaşi sete vie m-ar răpune,

 *

Ghicesc în stele, umărul meu stâng

iarăşi dă semn târziu că va apune

uitat în galaxii îndepărtate

ruina unui lung alean prelung

ca un ecou de bucium în cetate,

atâta doar. Şi beau, să mă îndung.