Cântec pentru Bucovina

căzuse coiful, brazda l-a cuprins

și l-au pășit desculțe și stinghere

înalte ierburi și apoi a nins

deasupra lumii noastre efemere

căci s-a pornit o nuntă ca-n povești

și a uscat în taină rădăcina,

se auzeau colinde la ferești,

dar nici un cântec pentru Bucovina

*

și n-au mai fost nici lacrimi de spălat

cumplite răni în veșnic îngropate

de parcă ar fi nins cu-anonimat

în sufletele noastre-nstrăinate

în care anii se adună muți

și spulberă în depărtări lumina

căci prin eroi rămași necunoscuți

lăsăm fără de cântec Bucovina,

*

dar nu e bai, horim pe sărbătoare

și tropotim din cizme glorioși,

iar prin morminte România Mare

învie clipa feților-frumoși

de parcă ar trezi o catedrală

și-ar mântui în tot cuprinsul vina

nevredniciei ce revarsă fală

și lasă fără cântec Bucovina