cântec pentru Bucovina Rock Castle

ningea dumnezeieşte-n ziua-n care

satana se crezuse Dumnezeu

cerându-mi să mă las de închinare

prin cântecele-n care cred şi eu

şi-ameninţa cu mari urgii Suceava

cu ape tulburi şi noian de foc

şi-şi revărsa peste ninsori otrava

stigmatizând un festival de rock,

dar eu, creştin precum îmi este neamul

şi fascinat de calmele ninsori,

eram un cântec ce-l tot duce ramul

înspre lumina ce vesteşte zori

şi-ţi apăr, Doamne, lacrima cerească

din cântecele noastre veşnic vii

şi îţi promit că-o să le fac să crească

să ai de ce alături să ne fii!