ca să-ţi fii ţie îngerul din vis?

cei care trec împovăraţi de frici

sub prapurii luminii zdrenţuiţi

vor întâlni fântânile aici

şi-o vreme au să fie fericiţi,

apoi păşind necontenitul drum

spre cine ştie care-ndepărtare

au să ne uite iarăşi ca şi cum

am fi doar iarba vieţii călătoare

aidoma cu fiecare fir,

dar liniştită-n veşnicia ei

pe care uneori o mai respir,

deşi pe veşnicii nu pun temei

căci mă hrănesc de când mă ştiu cu clipe

din care muşc prin fructul interzis:

chiar nu observi cum ţi-au crescut aripe

ca să-ţi fii ţie îngerul din vis?