Austriecii, Bucovina şi instinctul libertăţii 2
Putna, 1850 – acuarelă de Franz Xaver Knapp
Instinctul libertăţii (ce altceva sunt nostalgia depărtării şi ispita necunoscutului?), descifrabil în desenele şi acuarelele artiştilor plastici germani, care au poposit în Bucovina, pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă, mărturisind-o involuntar, avea să fie preluat, ulterior, şi de fotografi, artişti altfel, dar cu certitudine artişti. E drept, încă mai existau desenatori precum Mattias Adolf Charlemont (1820-1871), Rudolf Bernt (1844-1914), Julius Zalaty Zuber (1867-1918), toţi şi pictori remarcabili în sensul clasic al cuvântului, şi acuarelişti precum Franz Xaver Knapp (03.09.1809, Tachau – 16.09.1883, Cernăuţi), Josef Kriehuber sau Anton von Manz Mariensee, probabil fiul industriaşului şi despre care nu ştiu decât că a deschis o tipografie la Mariensee, deci în colonia germană a satului huţul Cârlibaba, o tipografie în care dezvoltase o adevărată industrie a cărţilor poştale, dar pe care a vândut-o, ulterior, familiei Wohl, descendentul acesteia, poetul Kubi Wohl (31.08.1911, Cârlibaba – 27.12.1935, Cernăuţi), introducând în activitatea tipografică din Mariensee şi tipărirea de cărţii, odată cu imprimarea cărţii sale de poezie „Meteor”, celelalte, „Amintiri”, „Scrisori” şi „Poezii”, văzând lumina tiparului abia în 1980, la Haiffa.
Jagd in Radautz, 1863 – Lithografie von Josef Kriehuber; Personen: Franz von Ritter Wallemare
Dintre fotografii bucovineni, doar Julius Dutkiewicz, cel care a făcut toate fotografiile, în anul 1880, cu zona Dornei şi zona Putnei, plus tipologiile rutene (Bauernmädchen aus der Pruthgegend Ruthenin, Ruthenin Bäuerin aus der Pruthgegend, Ruteni, Ţărancă din Coţmani – şi ea ruteancă), avea să scoată un album, „Erinnerung an die Bukowina 1880 : Konvolut / 12 Fotografien in einer Mappe. Diverse Ansichten von Kirchen und Schlössern in der Bukowina”, editor Anton Kluczenko, 1880, dar cu nimic mai prejos au fost, ca artişti fotografi şi ca mărturisitori, Alois Ziegler, fotograf şi pictor din Câmpulung Moldovenesc, Julius Chrzanowski din Suceava (serbările din 1904, de la Cetatea Sucevei, de el au fost fotografiate), Engelbert Richter (Ein Bauernbursch aus dem Czeremoszgebiet Ruthene, Ein Lippowaner der Obst verkauft), Erich Kolbenheyer (Slowakische Frau aus der Bukowina, Slowakisches Mädchen aus der Bukowina, Slowakische Volkstypen in der Bukowina, Slowakischer Bursch in der Bukowina, Slowakisches Ehepaar), Philipp Georg von der Lippe (Huţulă), Oskar Galter din Rădăuţi (Huţulă), Karl Ritter von Siegl (a fotografiat icoane, iconostase, fresce, în 1899, probabil cu un scop ştiinţific: Stiftung der Woronetzer Klosterkirche durch den Fürsten Stefan III, Überführung der Reliquien des heiligen Johannes Novi nach Suczawa, Der Synodalsaal in der erzbischöflichen Residenz in Czernowitz, Grabnische Luka Arbures in der griechischen Kirche zu Arbora), T. Bahrynowicz (Ruthene aus der Pruthgegend), Engelbert Richter (Ţigancă, ghicind în palmă unui român), sau Heinrich Schuhmann (toate fotografiile din colecţia particulară a ultimului împărat austriac „Kaiser Karl an der Ostfront”).
1894, Iacobeni – Foto: Julius Dutkiewicz
Despre fotografii Bucovinei, ca şi despre lăutari, nu se pot afla informaţii, altele în afară de operă, dar şi aceasta risipită, adeseori fără menţionarea autorilor, prin cărţi, prin ilustrate sau prin fotografii pur şi simplu, cum sunt cele făcute de Alois Ziegler, care, intrând în colecţia istoricului şi poetului Vasile Ursache, au beneficiat de o mai mare vizualizare, Ursache punându-le la dispoziţia tuturor doritorilor, multe dintre personajele fotografiilor fiin antecesori de ai săi.
Alois Ziegler, loggo-ul din 1876, pe verso-ul fotografiei cu mirii din Pojorâta – colecţia Vasile Ursache
Alois Ziegler: Miri din Pojorâta 1876 – Colecţia Vasile Ursache
Alois Ziegler loggo Salutări din Câmpulung – Colecţia Vasile Ursache
Alois Ziegler: Răzeş câmpulungean, 1876 – Colecţia Vasile Ursache
Julius Chrzanowski: Serbările în memoria lui Ştefan cel Mare, la Cetatea Sucevei, în 1904
Suceava, 1904, “Boabe de grâu”, 1930, nr. 8, p. 454 – fotografie de Julius Chrzanowski
Julius Chrzanowski, 1894: Armenisches Wohnhaus in Suceava
1897: Ein Bauernbursch aus dem Czeremoszgebiet Ruthene. Foto: E Richter
1897: Bauernmädchen aus der Pruthgegend Ruthenin. Foto: Julius Dutkiewicz
1898: Ruthenin Bäuerin aus der Pruthgegend. Foto: Julius Dutkiewicz
1897: Ein Lippowaner der Obst verkauft. Foto: Engelbert Richter
1896: Ruthene aus der Pruthgegend. Foto: T. Bahrynowicz
1896: Slowakische Frau aus der Bukowina Fotografie von Erich Kolbenheyer
1896: Slowakisches Mädchen aus der Bukowina. Foto: Erich Kolbenheyer
1896: Slowakische Volkstypen in der Bukowina. Foto: Erich Kolbenheyer
1896: Slowakischer Bursch in der Bukowina. Foto: Erich Kolbenheyer
1896: Slowakisches Ehepaar. Foto: Erich Kolbenheyer
1890: Huţulă. Foto: Philipp Georg von der Lippe
1897: Huţulă. Foto: Oskar Galter
1899: Ruteni. Foto: Julius Dutkiewicz
1899, Ţărancă din Coţmani. Foto: Julius Dutkiewicz
1899: Ţigancă, ghicind în palmă unui român. Foto: Engelbert Richter
1899: Stiftung der Woronetzer Klosterkirche durch den Fürsten Stefan III. Foto: Karl Ritter von Siegl
1899: Überführung der Reliquien des heiligen Johannes Novi nach Suczawa. Foto: Karl Ritter von Siegl
1899: Der Synodalsaal in der erzbischöflichen Residenz in Czernowitz. Foto: Karl Ritter von Siegl
1899: Grabnische Luka Arbures in der griechischen Kirche zu Arbora. Foto: Karl Ritter von Siegl
1894: Săteni din Mănăstirea Humorului. Autor necunoscut
1917, decembrie 17: Kaiser Karl an der Ostfront. Foto: Heinrich Schuhmann
Fotografiile de odinioară, ca şi desenele şi acuarelele, consfinţesc anumite tipuri de port şi de elemente totemice ancestrale, care supravieţuiau în creştinismul ortodox drept elemente simbolice româneşti. Fără de iniţieri, doar după regula lui „aşa am apucat”. Studiate atent de către etnografi, care pot impune nişte reguli de conduită tradiţională, aceste fotografii ar putea fi deosebit de utile, pentru că, dincolo de „unitatea în diversitate”, există un specific românesc moştenit din vremi primordiale, dar pe care, din necunoaştere, îl bagatelizăm, cum este cazul triunghiului celtic, de pe mormântul lui Luca Arubure, folosit şi pe ouăle încondeiate de români, dar cu legenda „laba gâştii” – puah!!!
Triunghiul celtic, pe mormântul lui Luca Arbure
*