Menachem Falek – evreu, român, dar mai ales poet
Îl cunosc dintotdeauna şi tot de atunci sunt fascinat de universul liric al cărţilor lui, deşi preşedintele Societăţii Scriitorilor din Ierusalim şi vicepreşedinte al Societăţii Scriitorilor Evrei, prietenul şi fratele meu Menachem Mordecay Falek, a scris şi cărţi de proză, inclusiv literatură pentru copii (deh, e şi el… bis-bunic!), dar şi traduceri importante ale operelor unor poeţi evrei cu rădăcini bucovinene (Dan Pagis s-a născut la Rădăuţi, iar Manfred Winckler în nordul huţul al Bucovinei) în limba română, el fiind, după cum singur o declară (mai ales cu fapta) preafericitul fiu al celor două patrii ale sale: Israel şi România, România şi Israel, ecumenul de necontestat reprezentându-l poezia. Datorită acestei multiple vocaţii, mulţi poeţi contemporani din Ţara Sfântă au putut călători şi în limba română, prezenţa lor în Bucovina, cu ocazia lansărilor antologiilor apărute în cadrul Festivalului „Naţiunea Poeţilor”, rămânând de neuitat şi pentru ei, care descoperea o ţară nespus de frumoasă şi un neam românesc admirabil, dar şi pentru noi, care desluşeam, în mod natural, frăţietatea indestructibilă din necuprinsul poeziei.
În timp, cunoscând bine poezia bucovinenilor, Menahem Falek a antologat poeme de Sofia Vicoveanca, Roman Istrati, Carmen Veronica Steiciuc, Constantin Severin, Alexandru Ovidiu Vintilă, Liviu Dorin Clement, Victor T. Rusu şi un altul, al cărui nume voit îmi scapă, în „Înger cu aripi de gheaţă”, carte apărută doar în limba ebraică şi care a beneficiat de lansări şi la Tel Aviv, şi la Ierusalim.
Astăzi, poetul Menachem M. Falek schimbă o filă din calendarul trupului. Nu şi al sufletului, care, aparţinând unui poet remarcabil, o să rămână veşnic tânăr. Iar eu profit de prilej ca să-l salut de aici, din nordul înzăpezit al Moldovei, şi să-i urez cu sufletul:
*
La mulţi ani, poetule Menachem Mordecay Falek,
şi Dumnezeu să ni te ţie numai întru bucurie!