Almir Hasanbegović sau Sărbătoarea Mondială a Muzicii „Dubioza Kolektiv”

Dubioza Kolektiv, la „Bucovina Rock Castle”, joi – 23 august 2012, între orele 22:20 – 23:20

Într-un azi de adineauri, a văzut lumina zilei, în Zenica, din Federaţia Bosnia şi Herţegovina, un flăcău cu sufletul categorică şi definitivă „Odă a bucuriei”, pe nume Almir Hasanbegović, unul dintre cei mai frumoşi muzicieni rock din lume, pe care am avut bucuria de a-l cunoaşte în 23 august 2012 şi de a-l revedea în 21 august 2015, în şanţul de apărare a Festivalului „Bucovina Rock Castle”. Scriam, atunci, în 2015, despre sărbătoritul zilei de astăzi: „Nu am întâlnit, printre muzicieni, oameni mai spirituali decât cei de la „Dubioza Kolektiv”. Ambii solişti îmi sunt prieteni de durată (Petar e fiul meu, pentru că taică-său e sosia mea: se speriase, acum doi ani, când a dat cu ochii de mine, surprins de faptul că-l găsea, aici, pe tatăl de acasă), dar Almir, fire năvalnică şi generoasă, un alt descheiat la suflet (pe lângă Florin Piersic), e bucuria mea, la fiecare reîntâlnire, copleşindu-mă cu ghiduşii, pe care aparatul de fotografiat rar le ratează”.

Revederea, în 21 august 2015

În 23 august 2012, Dubioza Kolektiv a cântat împreună cu trupele româneşti Speak Floyd, Okra, Alternativ Quartet, Chilli Familli şi Travka. În 21 august 2015, Dubioza Kolektiv a cântat, la închidere, în aceeaşi seară cu trupele Basska, Travka, Luna Amară şi Zdob şi Zdub. După aceea, nu ne-am mai putut permite să-i aducem, pentru că trupa devenise una de mare succes în întreaga Europă şi, cum aparţineau unei mari case de producţie, nici ei nu mai puteau negocia favoruri pentru Suceava şi nici noi nu ne mai puteam permite, cu un buget veşnic prea mic, să aducem şi pentru a treia oară Dubioza Kolektiv, la Bucovina Rock Castle, dar am rămas apropiaţi şi încă ne bucurăm împreună şi pentru izbânzile lor, şi pentru cele ale noastre. Cu sentimente frăţeşti, cu solidaritate de neam distinct şi inconfundabil, cel al muzicii rock.

Dubioza Kolektiv, la Suceava, în 21 august 2015

Dar astăzi, undeva, la Stara Zenica, în Federaţia Bosnia şi Herzegovina, în miezul unui peisaj muntenesc aproape identic celui bucovinean şi cu obiceiuri lumeşti asemănătoare, fratele nostru Almir Hasanbegović îşi sărbătoreşte ziua de naştere, aşa că ne teleportăm sufletele în preajma lui, ca să-l răpim, dimpreună cu toţi petrecăreţii, şi să-l aducem la Suceava, în şanţul care, odinioară, apăra Cetatea Sucevei, iar de o vreme apără doar Bucovina Rock Castle. Astăzi, în casa mea, va cânta numai Dubioza Kolektiv, pe toată durata cât voi scrie ce am de scris.

La mulţi ani, frate Almir Hasanbegović,

şi Dumnezeu să ni te ţie

numai întru bucurie!