Ai lui Băsescu interzic ţiganii
Gaborii dă telectuali ai lu’ Băsescu au chitit că-i mişto dă democratic şi dă european să interzică, prin lege, folosirea cuvântului “ţigan”, care ar avea, după minţişoarele lor, conotaţii ostile, dispreţuitoare.
Dispreţul faţă de ţigani şi faţă de cultura lor insolită este şi istoric, dar şi statal, la români.
Prima dată s-a manifestat acest incalificabil dispreţ, atunci când bieţii ţigani au fost scoşi din robie, dar fără împroprietărire – nici măcar o palmă de pământ, pentru o casă şi pentru practicarea unui meşteşug străvechi. A existat, de pildă, la Câmpulung Moldovenesc, un ţigan Vrabie, care, pentru că izbutise să-şi cumpere, cu aurul cules de pe Bistriţa, o sfoară de pământ, era considerat şi respectat ca răzeş.
A doua oară, dispreţul statal, ăla care ne doare şi pe noi, românii, s-a produs după Revoluţie. Nici măcar la ceapeuri n-au mai putut lucra (şi mulţi o făceau, mai ales prin judeţele Suceava şi Botoşani), aşa că nu le-au rămas prea multe alternative de supravieţuire.
Nu cuvântul “ţigan” trebuie interzis, zâmbăciosule şi ipocritosule, ci atitudinea asta de migratori în pradă, pe care o au politrucii bucureşteni şi faţă de rromi, dar şi faţă de români. În fond, şi unii, şi ceilalţi, supravieţuim la fel de greu şi ne “bucurăm” de acelaşi dispreţ din partea celor care, “cum au ajuns împărat, întâi pe tat’-su l-o spânzurat”, “tat’-su” fiind, guralivule şi exemplăriciosule pentru telectualii tăi, poporul acesta numeros şi veşnic oropsit, indiferent de numele etniilor care-l alcătuiesc.