Pasărea şi clipa (IV)

Pasionat, încă din copilărie de mituri şi de astronomie, Andi mă punea, adesea, să-l duc pe dealuri îndepărtate, spre care nu răzbătea lumina Sucevei, ca să fotografieze cerul cu un aparat rusesc vechi, care putea fi programat să fotografieze încontinuu timp de câteva minute. Într-o noapte a Perseidelor a mers cu noi şi domnul profesor Dimitrie Olinici, şeful Observatorului Astronomic din Suceava, stabilind, prin discuţii, între ce repere cereşti se înregistrau cele mai dese „ploi de stele”, apoi, după developarea filmelor şi realizarea fotografiilor, pe care le-a analizat cu mare atenţie, Andi a redactat şi publicat un studiu, însoţit de imagini color, în cotidianul „Crai nou”. Făcea parte din lotul naţional lărgit de astronomie, participase la multe concursuri şi adunase o colecţie de diplome, deşi nu se vedea pe sine, în viitor, paznic al unui observator astronomic, ceea ce, în fond, înseamnă în România chiar şi funcţia de director. Întâmplarea a făcut să ajungă, la doar 13 anişori, în Suedia, la Olimpiada Internaţională de Astronomie Stockholm 2003, iar la întoarcere a scris, doar spre aducere aminte, un scurt jurnal, pe care l-a sintetizat pentru un articol destinat revistei „Primele iubiri”, pe care o făceam pentru copiii judeţului, într-un tiraj de 100.000 exemplare. Şcolari şi liceeni de pretutindeni publicau în revista lor poezie, proză scurtă, reportaje, grafică etc. Visam, pe atunci, să-i ajut pe tineri să-şi contureze şi să-şi asume propria lor cultură, un vis pe care aveam să-l transform în realitate abia peste opt ani, când Andi, încă fascinat de muzica stelelor, a început să-i adune pe cei ursiţi să o vestească, întemeind Festivalul „Bucovina Rock Castle”, domeniu în care mărturiile lăsate de Doru Octavian Popovici şi de regretatul Tiberiu Cosovan se constituie într-o adevărată istorie, care poate fi înjurată de răuvoitori, dar niciodată nu poate fi şi contestată.

Povestea întâmplărilor astronomice de la Stockholm şi nu numai a rămas, povestită în 2003, în două pagini de ziar al viitorimii:

„Pitiţi în suflet ca să nu-i detecteze vameşii. Luni, 29 septembrie, un telefon îmi pune familia în alertă: până joi, 2 octombrie, trebuie să ajung la Stockholm pentru a participa, în premieră pentru România, la a opta ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Astronomie. Încă din primăvară, făceam parte, alături de Amalia Mihai şi de Tiberiu Purici, din lotul naţional lărgit, care urma să participe la un stagiu de pregătire la Observatorul Astronomic din Cluj-Napoca. Numai că reunirea lotului nu s-a mai făcut, aşa că, funcţie de cine avea paşaport dintre cei care au ocupat unul dintre primele trei locuri pe ţară, România urma să fie reprezentată la Stockholm. Am numai 13 ani (la vârsta asta, aveam să fiu mezinul Olimpiadei Internaţionale de Astronomie), sunt în clasa a şaptea la Şcoala generală nr. 3 din Suceava, urmând să fiu iniţiat abia în acest an, conform programei de învăţământ, în tainele trigonometriei şi ale fizicii, materii fără de care nu se poate face astronomie. Cu trigonometria m-am „împrietenit”, pe cont propriu, în vacanţa de vară, aşa că domnul profesor Victor Şutac, directorul Palatului Copiilor din Suceava, trebuie să pună bazele unei relaţii intime doar cu fizica, şi în numai două după-amiezi. Ceea ce e greu, dar nu imposibil, apoi plec la Bucureşti, unde-i întâlnesc pe ceilalţi doi membri ai lotului naţional ad-hoc, Nicu Şerban David şi George Robert Butunoi, ambii din Bârlad. Amalia Minai, din păcate, nu are paşaport, deci nu poate zbura spre Stockholm, deşi lotul naţional este în drept să trimită cinci concurenţi. O să-i aduc din „Veneţia Nordului” o amintire frumoasă, care să mângâie măcar acolo unde nu se mai poate vindeca.

La Institutul Astronomic din Bucureşti, primul astronom al României, domnul Harald Alexandrescu, ne vorbeşte, timp de vreo trei ore, despre grupurile de ecuaţii ale lui Gauss, iar profesorii Valeriu Tudose şi Elena Suhay încearcă săvârşirea miracolului de a ne face, în numai două ceasuri, competitivi pe plan internaţional. La Stockholm ne va însoţi numai profesorul bârlădenilor, domnul Ioan Adam, dar eu nu uit să-i iau cu mine, pitiţi în suflet ca să nu-i detecteze vameşii, pe profesorii mei de înţeles cerul, domnii Victor Şutac şi Dimitrie Olinici.

Uitaţi pe aeroport şi sechestraţi în fosta închisoare a Stockholm-ului. Ajungem pe Aeroportul din Stockholm, după o escală la Bruxelles, în seara zilei de 2 octombrie. Nu ne aşteaptă nimeni, nici măcar un funcţionar al Ambasadei României, cum s-a întâmplat în cazul celorlalte loturi naţionale, cărora, acolo, pe Aeroport, li s-a înmânat steagul pe care trebuiau să-l arate lumii cu justificată mândrie. Nu-i nimic, noi suntem români, ne-am născut cu Tricolorul în suflet şi o să-l scoatem la iveală în cinstea nemuritorului Ciprian Porumbescu, la 150 de ani de la naşterea sa. Pentru că Ciprian s-a născut pe 2 octombrie, dar, spre deosebire de celelalte personalităţi naţionale, este sărbătorit pe 14, conform noului calendar.

Suntem copiii nimănui pe Aeroportul din Stockholm şi, pentru că ni se urăşte de singurătate, cumpărăm cartele şi sunăm fiecare la casa lui. Părinţii trimit, grabnic, e-mail-uri pe adresele suedezilor „anders, cran, bahrami şi marja arond nacka punct se”, iar aceştia răspund, la fel de urgent, că încurcătura nu li se datorează, românii uitând să specifice, în notificare, la ce oră urmau să sosească. Nu ştiu cine au fost românii aceia uituci, aşa că n-o să învinovăţesc pe nimeni, mai ales că am şi avut norocul ca, datorită unui ordin al domnului ministru Athanasiu de a fi înscrisă România la Olimpiadă, să fiu şi eu, la numai 13 ani, deschizător de drumuri în acest domeniu.

Târziu, la două ore din noapte, după aproape o eternitate de admirat stelele nordului, suntem „pescuiţi” de pe aeroport şi duşi la închisoarea oraşului, care a devenit, între timp, cel mai luxos hotel din Stockholm, de către vicepreşedintele Societăţii Euro-Asiatice de Astronomie, domnul Anders Vasterberg. Ce noapte, ce confort, ce vis trăit clipă cu clipă!

A doua zi, când să părăsim fosta închisoare a nordului, suntem sechestraţi în hotel de recepţioneră până în ceasul în care şarmantul domn Anders Vasterberg vine şi ne eliberează, plătind cauţiunea… costurilor cazării. În nopţile următoare, vom locui la Hotel Zinkensdamm, unde lucrează cele mai frumoase şi mai cumsecade recepţionere din lume.

Tricolorul străluceşte pe cerul Suediei. Vineri, 3 octombrie, facem cunoştinţă cu componenţii celorlalte loturi naţionale. Toţi poartă costume „de olimpici”, insigne şi simboluri naţionale (inclusiv pe şepci), toţi au steaguri, puse la dispoziţie de ambasade, şi îşi descriu patriile şi drapelele cu tineresc entuziasm. Saşa, un adolescent din Moscova, repetă de zor că lumea încă nu cunoaşte Rusia, apoi eu îi spun că noi, românii, o cunoaştem prea bine, şi-atunci Saşa râde, îmi întinde mâna şi devenim prieteni. De la el aflu că preşedintele Societăţii Euro-Asiatice de Astronomie este un rus, domnul dr. Mihail G. Gavrilov, un savant care seamănă, în multe privinţe, cu astronomul nostru, domnul Harald Alexandrescu.

Să te gândeşti la Ciprian Porumbescu, pe 2 octombrie, de ziua reală a naşterii lui, se dovedeşte a fi o inspiraţie divină, pentru că Tricolorul lui şi al nostru prinde a străluci pe cerul Suediei, încă din prima zi de concurs, alături de steagurile Armeniei, Belorusiei, Braziliei, Bulgariei, Chinei, Crimeii, Danemarcei, Estoniei, Finlandei, Georgiei, Greciei, Indiei, Indoneziei, Italiei, Kazakhstanului, Koreei, Lituaniei, Moldovei, regiunii Moscova, Poloniei, Rusiei, Serbiei şi Muntenegrului, Suediei şi Ucrainei.

Tinerii astronomi ai lumii sunt extrem de prietenoşi. Coreenii îmi oferă o oglinjoară fermecată pentru mama, chinezii o insignă „Yn-Yang”, iar brazilienii şi indienii se lipesc de mine ca marca de scrisoare, cum zice un vechi cântec românesc, mărturisind, la festivităţile finale, că singurul lor regret de olimpici cu tradiţie constă în faptul că românii au venit atât de târziu la această competiţie.

Târziu, fără un stagiu de pregătire, fără o bibliografie de concurs, cu probleme prost traduse (de exemplu, „Ursa Mare” în loc de „Ursul alb”) şi fără textul englezesc la dispoziţie, dar suficient de inteligenţi ca, în baza unui bagaj minim de cultură generală (la care se adaugă aptitudinile pentru conversaţie în limba lui Shakespeare), să putem poziţiona România între primele ţări ale lumii în care se practică şi o educaţie astronomică.

Fascinanta „Veneţie a Nordului”. Undeva, pe nişte insule din Marea Nordului, unite între ele prin poduri şi linii aeriene de metrou, se află fascinanta „Veneţie a Nordului”. Un vapor ne-a plimbat pe canale până la Palatul Nobel, până la Obelisc, până la Târgul Vechi, apoi, în zilele următoare, am putut vizita Stockholm-ul şi pe cont propriu, metroul funcţionând şi ca ghid perpetuu.

Am văzut, în zilele de 3-7 octombrie 2003, un oraş ireal de frumos, cu oameni minunaţi, cu copii care ies de la şcoală ca din biserică, am văzut un licăr difuz al Aurorei Boreale, am cunoscut copii şi adolescenţi care privesc cerul ca pe o carte deschisă, în paginile căreia se poate întâlni şi minunata poveste a călătoriei lui Nils Holgersson prin Suedia. Am trăit într-o altă lume şi am visat că fac parte din generaţia care va muta România în timpul acelei lumi. A fost frumos, va fi frumos. Am numai 13 ani, deci îmi rămâne la dispoziţie o eternitate pentru a face, alături de voi, colegii mei de viitor, ca şi acasă la noi să fie, cândva, la fel de frumos.

La Stockholm, am fost şi învingător, şi înfrânt. Şi olimpic, şi copil al nimănui. Olimpic datorită minunaţilor mei profesori de şcoală, profesori de palat al copiilor şi profesori de observator astronomic. Copil al nimănui – datorită indiferenţei unor oameni mari, pe care nu-i ştiu şi nici nu merită ştiuţi.

În anul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, alţi copii români, dacă nu cumva chiar şi eu, vor păşi pe calea deschisă, datorită domnului ministru Alexandru Athanasiu, de bârlădenii Nicu Şerban David (1) şi George Robert Butunoi (2) şi de suceveanul care semnează aceste rânduri (3). Tocmai de asta am scris ce am avut de scris, pentru ca toţi copiii şi adolescenţii aceia să nu mai fie decât olimpici români, nu şi copii ai nimănui, precum noi, primii olimpici români ai Olimpiadei Internaţionale de Astronomie. / Andrei DRĂGUŞANUL / Şcoala generală nr. 3 Suceava”[1].

Înfiinţarea unui festival al muzicii generaţiilor viitorimii la Suceava părea a fi de domeniul utopiilor, iar povestea în sine a festivalului fost mult mai complicată şi s-a definit drept consecinţă fericită a insistenţei inspiratului profesor de muzică Cristian Doboş, de la Colegiul Naţional „Petru Rareş”, care, deşi îl avusese elev pe Andi doar în clasa a IX, nu înceta să-l mustre, ori de câte ori îl întâlnea, că lasă indiferent să se piardă un mare talent. Andi nu prea credea în potenţialul său creativ, dar, în vacanţa de iarnă a clasei a XI-a, i-am cumpărat o chitară. În vacanţa de vară, aflându-se pe Litoral, împreună cu mulţi colegi de liceu, m-a sunat, să mă întrebe dacă nu-i dau bani pentru o chitară electrică, pentru că ar vrea să-şi facă o trupă rock. I-am promis că da, aşa că, din toamnă, împreună cu Alexandru Teişanu (bass), Marius (chitară solo), Edy Ciornea (tobe), Andi, care făcea armonia şi cânta şi cu vocea, a început repetiţiile. Marius nu a acceptat să piardă timpul cu piesele altora, aşa că trupa a început să compună, prima piesă de succes, compusă integral de Andi, fiind „Morning Rush”. În formula aceasta au cântat la un club din Suceava, promovaţi de Cornel Grosaru, apoi la Muzeul Bucovinei, când deja în locul lui Marius, care s-a retras, a venit Andrei „Buzu” Parascan, care avea la activ câteva premii pentru muzică folk. În noua formulă şi cu un repertoriu consistent trupa „Toy Machines” a participat la „The Rock Battle”, întâlnind în finală trupa ASTERO din Bucureşti, iar în finală, White Walls din Constanţa, care a fost declarată învingătoare după două săptămâni de dezbateri din partea juriului. Dar „bătăliile” rock nu dezbinau, ci înfrăţeau, prieteniile durabile ale trupei „Toy Machines” cu alte trupe din ţară cimentându-se pe astfel de confruntări. Trupa cântase în Vama Veche, în Cernavodă, în Bucureşti, în Botoşani, în Bacău, în Piatra Neamţ şi, odată cu intrarea băieţilor la facultate, în Cluj-Napoca.

La Cluj-Napoca, „Toy Machines” a câştigat rapid simpatia comunităţii muzicale rock, cântând adesea, inclusiv în Piaţa „Matei Corvin” sau „evadând” cu concerte pe la Timişoara, Oradea, Sibiu, Târgu Mureş sau la Bucureşti, unde băieţii au cântat inclusiv pe „Arenele Romane”, dar performanţa o constituie participarea, datorită votului publicului, la „Electric Castle”, fiind prima trupă suceveană care a avut parte de o astfel de onoare.

În 2011, după o „trilaterală” Toy Machines – Relative – Mat, în VOX, primind asigurări de sprijin din partea fiului meu, am încercat cerul cu degetele. Există mărturii despre prima ediţie „Bucovina Rock Castle” – ca să nu mai vorbesc despre celelalte, şi cred că e de datoria mea să le stabilizez într-o carte, care să se alăture ultimei cărţi a lui Tiberiu Cosovan, „Mistagogia penumbrei”, dar nu înainte de a reproduce cronica publicată de Luminiţa Ciobanu în „Jurnalul de duminică” din săptămâna 25 august – 1 septembrie 2011, „Bucovina Rock Castle Festival”:

„Prima ediţie a Festivalului „Bucovina Rock Castle” a debutat la Suceava, la 18 august, dată cu mare însemnătate pentru bucovi­neni, ziua atestării documentare, la 1388, a târgului Sucevei. Mani­festarea, mai degrabă o gală a lau­reaţilor decât un festival, a fost gândită în spiritul renaşterii rocku­lui românesc prin tânăra generaţie care are, iată, un important cuvânt de spus. De aceea, prezentator al acestei gale a fost un cunoscător, jurnalistul Doru Octavian Popovici, în timp ce consultantul artistic şi coordonatorul nopţilor de specta­col a fost Andrei Teodor Drăguşanul. Atmosfera creată s-a dovedit, bine­înţeles, pe măsură. Concertele au fost incendiare iar tinerii care au participat la festival şi-au putut amplasa corturile în spaţiul special din vecinătatea Cetăţii Sucevei, transformată în fortăreaţa rock-ului, a muzicii nonconformiste. Ediţie specială a Festivalului Naţional de muzică tânără „La Suceava, în Cetate”, „Bucovina Rock Castle” a adus în prim-plan trupe apreciate atât în ţară, cât şi peste hotare. „Tro­feul Bucovinei”, operă a artistului plastic Cezar Popescu, a fost confe­rit trupelor Luna Amară şi Kumm (din Cluj-Napoca),The Amsterdams (din Bucureşti), precum şi trupei ita­liene Lola and trie lovers (trupă care nu a participat la festival – n. n.). Au primit diplome de „Exelenţă în Rock” tru­pele Alternativ Quartet (din Bistriţa), Astero şiTraum (din Bucureşti), Re­lative, Chili Family şi Will Doo (din Cluj-Napoca), Rava şi MAT (din Iaşi), P.O.V. (din Târgu-Mureş), Odyssey şi Toy Machines (din Suceava). N-au fost uitate nici trupele tinere, între acestea – The Edge, Acid, Demisec, Fevers, Aura Neagră (a fost exclusă din pricina obrăzniciei – n. n.), Broken Strings fiind distinse cu trofeul „Viitor în Rock”. Şi cum festivalul are carac­ter internaţional, organizatorii speră ca la următoarea ediţie să li se alăture mult mai mulţi artişti ai genului!”.

2011: Festivalul internaţional „Bucovina Rock Castle”. Organizatorii Festivalului internaţional de rock „Bucovina Rock Castle” (Consiliul Judeţean Suceava, Centrul Cultural Bucovina, Muzeul Bucovinei), festival care se va desfăşura „La Suceava, în Cetate”, în perioada 18 – 21 august, au stabilit deja programul prezenţei pe scenă a formaţiilor participante.

Concertele vor avea loc seara, cu începere de la ora 19:00. Afişul evenimentului (realizat – aşa cum aflăm de la scriitorul Ion Drăguşanul, iniţiatorul festivalului – de Lucian Csibi, chitaristul trupei de rock alternativ „Relative” din Cluj-Napoca) anunţă programul fiecărei seri, concertele fiind programate în Cetatea de Scaun a Sucevei cu începere de la ora 19:00. Astfel, joi, 18 august, publicul va audia formaţiile Lola and the lovers (Roma, Italia), Traum (Bucureşti), Odyssey (Suceava), P.O.V. (Tg. Mureş), Acid (Suceava) şi Broken Strings (Siret).

Vineri, 19 august, vor evolua grupurile clujene Kumm, Alternativ Quartet, Chilli Familli (Cluj-Napoca), Mat (Iaşi) şi The Edge (Humor).

Sâmbătă, 20 august, pe scena festivalului vor cânta formaţiile Luna Amară şi Relative (Cluj-Napoca), Astero (Bucureşti), Toy Machines şi Demisec (Suceava).

Duminică, 21 august, în Cetatea de Scaun a Sucevei vor evolua grupurile rock The Amsterdams (Bucureşti), Rava (Iaşi), Will Doo (Cluj-Napoca) şi formaţiile sucevene Fevers şi Aura Neagră.

Iubitorii de muzică rock vor veni cu corturile la Suceava. Semnalele din ţară sunt entuziaste, organizatorii au primit deja felicitări şi încurajări, dar şi solicitări insistente pentru amenajarea unui loc în care numeroşii iubitori ai muzicii rock, care vor asalta Suceava la sfârşitul celei de-a doua decade a lunii august, să-şi poată amplasa corturile.

Costul biletelor de intrare în cetate pentru participarea la concerte este de 2 lei pentru elevi şi studenţi şi 6 lei pentru ceilalţi doritori / Tiberiu Cosovan (Monitorul de Suceava,   Ediţia nr. 175 din 27 iulie 2011).

Afișul Ediției I, 2011

2011: Joi începe prima ediţie a Festivalului internaţional „Bucovina Rock Castle”. În Cetatea de Scaun a Sucevei va începe joi prima ediţie a Festivalului internaţional „Bucovina Rock Castle”. Manifestarea, organizată de Consiliul Judeţean Suceava, Centrul Cultural Bucovina, Muzeul Bucovinei, se va desfăşura în perioada 18 – 21 august.

În şanţul Cetăţii de Scaun vor concerta 20 de trupe din România, dintre care cinci din Suceava şi o trupă rock din Italia. Concertele din Cetatea de Scaun a Sucevei vor începe la ora 19:00.

Joi, publicul iubitor de rock va putea asculta formaţiile Lola and the lovers (Roma, Italia), Traum (Bucureşti), Odyssey (Suceava), P.O.V. (Tg. Mureş), Acid (Suceava) şi Broken Strings (Siret).

Vineri, 19 august, vor evolua grupurile clujene Kumm, Alternativ Quartet, Chilli Familli (Cluj-Napoca), Mat (Iaşi) şi The Edge (Humor), iar sâmbătă, 20 august, pe scena festivalului vor cânta formaţiile Luna Amară şi Relative (Cluj-Napoca), Astero (Bucureşti), Toy Machines şi Demisec (Suceava).

Duminică, 21 august, în Cetatea de Scaun a Sucevei vor evolua grupurile rock The Amsterdams (Bucureşti), Rava (Iaşi), Will Doo (Cluj-Napoca) şi formaţiile sucevene Fevers şi Aura Neagră. Costul biletelor de intrare în cetate pentru participarea la concerte este de doi lei pentru elevi şi studenţi şi şase lei pentru ceilalţi doritori / Tiberiu Cosovan (Monitorul de Suceava,   Ediţia nr. 193 din 17 august 2011).

*

2011: Astăzi începe prima ediţie a Festivalului internaţional „Bucovina Rock Castle”. În Cetatea de Scaun a Sucevei va începe astăzi prima ediţie a Festivalului internaţional „Bucovina Rock Castle”. Manifestarea, organizată de Consiliul Judeţean Suceava, Centrul Cultural Bucovina, Muzeul Bucovinei, se va desfăşura în perioada 18 – 21 august.

În şanţul Cetăţii de Scaun vor concerta 20 de trupe din România, dintre care cinci din Suceava şi o trupă rock din Italia. Concertele din Cetatea de Scaun a Sucevei vor începe la ora 19:00.

Astăzi, publicul iubitor de rock va putea asculta formaţiile Lola and the lovers (Roma, Italia), Traum (Bucureşti), Odyssey (Suceava), P.O.V. (Tg. Mureş), Acid (Suceava) şi Broken Strings (Siret).

Mâine, vor evolua grupurile clujene Kumm, Alternativ Quartet, Chilli Familli (Cluj-Napoca), Mat (Iaşi) şi The Edge (Humor), iar sâmbătă, 20 august, pe scena festivalului vor cânta formaţiile Luna Amară şi Relative (Cluj-Napoca), Astero (Bucureşti), Toy Machines şi Demisec (Suceava).

Duminică, 21 august, în Cetatea de Scaun a Sucevei vor evolua grupurile rock The Amsterdams (Bucureşti), Rava (Iaşi), Will Doo (Cluj-Napoca) şi formaţiile sucevene Fevers şi Aura Neagră. Costul biletelor de intrare în Cetate pentru participarea la concerte este de doi lei pentru elevi şi studenţi şi şase lei pentru ceilalţi doritori / Daniela Micuțariu (Monitorul de Suceava,   Ediţia nr. 194 din 18 august 2011).

*

2011: Prima seară a Festivalului „Bucovina Rock Castle” a atras sute de spectatori. Prima seară a Festivalului de rock din Cetatea de Scaun a Sucevei a atras aproape 400 de spectatori. Joi seara, la Cetate, a debutat prima ediţie a Festivalului Internaţional „Bucovina Rock Castle”, manifestare organizată de Consiliul Judeţean Suceava, Centrul Cultural Bucovina şi Muzeul Bucovinei şi  care se va desfăşura până pe 21 august 2011.

Directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, a spus că „în prima seară au fost aproximativ 400 de participanţi, ceea ce e o prezenţă bună, având în vedere că nu a fost o seară de weekend. În zilele de sfârşit de săptămână vom  avea, cu siguranţă, mult mai mulţi spectatori”.

În prima seară de festival publicul a putut asculta formaţiile Lola and Lovers (Roma, Italia), Traum (Bucureşti), Odyssey (Suceava), P.O.V. (Tg. Mureş), Acid (Suceava) şi Broken Strings (Siret). Vineri seară, pe scena amplasată în şanţul Cetăţii au concertat grupurile clujene Kumm, Alternativ Quartet, Chilli Familli (Cluj Napoca), Mat (Iaşi), şi The Edge din Gura Hmorului.

În această seară, pe scenă vor intra formaţiile Luna Amară şi Relative din Cluj Napoca, Astero din Bucureşti şi Toy Machines şi Demisec din Suceava. Duminică seara, festivalul se va încheia cu grupurile de rock The Amsterdams din Bucureşti, Rava din Iaşi, Will Doo din Cluj Napoca şi Fevers şi Aura Neagră din Suceava. Biletul de intrare la festival costă doi lei pentru elevi şi studenţi şi şase lei pentru restul spectatorilor / Oana Alphonso (Monitorul de Suceava,   Ediţia nr. 175 din 27 iulie 2011).

*

2011: Mii de suceveni au participat la prima ediţie a Festivalului „Bucovina Rock Castle”. Prima ediţie a Festivalului „Bucovina Rock Castle” s-a încheiat duminică noaptea cu un concert extraordinar al trupei Urma, condusă de suceveanul Mani Gutău. De altfel, ultima zi a festivalului a atras şi cel mai numeros public, în condiţiile în care au existat două „capete de afiş”, respectiv trupele The Amsterdams şi Urma, ambele plecând de la Suceava cu Trofeul „Bucovina Rock Castle”. De remarcat faptul că în cele patru zile, cât a durat festivalul din Cetatea de Scaun a Sucevei, la concerte au fost prezenţi peste 2.000 de spectatori. Fără doar şi poate, încă de la prima ediţie, festivalul de rock din Cetatea de Scaun a Sucevei s-a dovedit a fi un succes, având toate şansele să continue şi în anii următori.

Festivalul s-a remarcat atât prin numărul şi calitatea trupelor care au concertat, cât şi prin organizare. Însă în mod sigur unul dintre atuuri este locaţia aleasă pentru scena pe care au concertat trupele, şi anume şanţul de apărare al Cetăţii de Scaun a Sucevei. Locaţia este cu siguranţă cea mai potrivită pentru organizarea unor astfel de evenimente, Festivalul „Bucovina Rock Castle” fiind singurul eveniment de acest fel care se desfăşoară în incinta unui monument istoric.

În ceea ce priveşte trupele care au urcat pe scenă, în ultimele trei zile ale festivalului au concertat Alternativ Qvartet (Cluj), Mat (Iaşi), Chilli Familli (Cluj), The Edge (Gura Humorului), Demisec (Suceava), Astero (Bucureşti), Relative (Cluj), Will Do (Cluj), Rava (Iaşi), Luni La Teatru şi, nu în ultimul rând, Toy Machines (Suceava), liderul acesteia, Andrei Drăguşanul, fiind şi cel care a făcut posibilă prezenţa la Suceava a formaţiilor din cadrul festivalului. Cel mai numeros public a fost la concertele susţinute de invitaţii speciali ai festivalului, Odyssey, Kumm, Luna Amară, The Amsterdams şi Urma, toate primind Trofeul „Bucovina Rock Castle”. Liderul trupei Luna Amară, Mihnea, a remarcat faptul că în Cluj-Napoca nu există un astfel de festival dedicat în totalitate muzicii rock.

Pe de altă parte, trebuie spus că amfitrionul evenimentului, Doru Popovici, a spus că ideea unui astfel de festival în Cetatea de Scaun a Sucevei este una extraordinară. „Cei care au venit din ţară au spus că este o situaţie fără precedent ca un festival să iasă aşa de bine din prima. Este obligatoriu ca acest festival să continue şi în anii următori. Mai ales că locaţia este unică, poate chiar în lume, în interiorul unui monument istoric”, a spus Doru Popovici.

Festivalul a fost organizat de Consiliul Judeţean Suceava. / Dan Coman (Monitorul de Suceava,   Ediţia nr. 197 din 22 august 2011).

[1] Primele iubiri, Nr. 2/2003