Martiri ai spiritualităţii româneşti (I)

Constantin Sofroni şi poetul Constantin Hrehor au fost doi dintre martorii creşterii copiilor mei, pentru că obişnuiau să mă viziteze. Sofroni aducea, din când în când, câte un maldăr de caiete sau de dactilograme, pe care mi le lăsa pe masă, dacă la ora la care mă căuta îmi refăceam forţele printr-un somn scurt, dar temeinic. Îi plăceau dulciurile şi copiii îl răsfăţau cu ceea ce aveau, apoi plecau împreună prin cartier pentru a cumpăra altele. Odată, mi-a adus un dosar gros, cu memoriile Eroului Umanităţii Ioan D. Popescu, pe care le-am citit cu atenţie, apoi le-am curăţat de chestiunile care ţineau de împăcarea cu lumea, de destinul lui de om îngenuncheat în cele din urmă. Trecuse cu vitejie prin jariştea istoriei, salvase populaţia pe care sovieticii vroiau să o deporteze în Siberia şi avusese dese confruntări cu Vladimir Macoviciuc, luptătorul din munţi care se împotrivea eficient ocupaţiei sovietice şi care, ca să nu le dea pretext ruşilor pentru ocuparea sudului Bucovinei, a preferat să se lase ucis, la Vicovu de Jos, după un chef de pomină. Cunoşteam încă un personaj al acelor vremi tulburi, pe câmpulungeanul Ilie Ilisei, aşa că am mers să-l văd şi, după câteva ore de rememorări ale vremilor, deja puteam trece la scrierea cărţii „Dosarele suferinţei: Ioan D. Popescu / Ilie Ilisei”, o mărturie cutremurătoare despre vremurile tragicei îngenuncheri a românilor.

Rămăsesem fidel datoriei de a vindeca, atât cât se mai putea, rănile nedrepte ale martirilor spiritualităţii româneşti din Bucovina, extinzând conceptul şi luând în discuţie, pentru prima dată, arderea cărţilor Bucovinei, în vara anului 1952, în curtea interioară a închisorii din Suceava. Subiectul era total necunoscut la Suceava, iar eu auzisem despre acest sacrilegiu, de la Ilie Ilisei, întâmplarea fiindu-mi confirmată şi de ceilalţi foşti deţinuţi politici.

Concepusem manifestarea drept recuperare de memorie pierdută, drept renaştere a cărţilor din propria lor cenuşă, şi eram convins, poate că şi datorită unui poem de George Coşbuc, în care spunea că între eroi şi mumele lor sunt munţi şi văi, şi apa cea mare, că am obligaţii egale şi face de gestul dumnezeiesc al celor doi martiri din Suceava, care au preferat să-şi sape singuri mormintele, lângă Săcele, numai să nu tragă în fraţii lor, românii, dar şi faţă de victimele opresiunii comuniste, precum Vasile Pînzariu, George Ungureanu, Dumitru Oniga, Eugen Dimitriu şi Radu Bercea. Prin urmare, împreună cu Constantin-Emil Ursu şi Tiberiu Cosovan, am mers după ţărâna martirilor, pe care am pus-o în două răcliţe şi am îngropat-o sub o stâncă, dăruită de „Civica”, lângă biserica din Vama din Muzeul satului bucovinean, în absenţa presei şi cu o slujbă religioasă ţinută de un inimos preot sucevean. Manifestarea a ţinut, în aparenţă, doar câteva zile, deşi toate acţiunile culturale din timpul verii, pe care le organizam eu, inclusiv „Bucovina Rock Castle”, însemnau expresii ale asumării aceleiaşi datorii faţă de memorie.

„Caseta cu ţărâna marti­rilor bucovineni Dumitru Catană şi Zamfir Nicoară, ţărână adusă de sub troiţa din cimitirul ortodox din Satulung – Săcele, va fi îngropată astăzi, miercuri 29 iulie 2009, la ora 10:00, în mormântul sim­bolic din Muzeul Satului Bucovinean de pe platoul Cetăţii de Scaun a Sucevei.

După 93 de ani de când cei doi învăţători bucovineni, înrolaţi sub pajura Habsburgilor, au primit în piept gloanţele plutonului de execuţie pentru că n-au vrut să tragă în fraţii lor de sânge, ţărâna lor se-ntâlneşte cu pământul – mamă al zămislirii, în culcuşul primi­tor al mormântului simbolic al eroismului bucovinean. Momentul constituie actul declanşator al mani­festărilor circumscrise proiectului „Comemorarea arderii cărţilor Bucovinei”, proiect iniţiat de scriitorul Ion Drăguşanul, care se derulează începând de astăzi şi până pe data de 31 iulie a. c. în câteva localităţi ale judeţului / Tiberiu COSOVAN, Monitorul de Suceava, 29 iulie 2009”.

Pe fiecare martir al spiritualităţii bucovinene l-am sărbătorit în oraşul lui natal, aşa cum am făcut, de pildă, în 2012, când am trăit centenarul lui George Ungureanu, la Câmpulung, publicând şi cartea „Păţania lui Somnorilă”, o alegorie a comunismului, compusă în „camera morţii”, în care îşi aşteptau sfârşitul şi câteva somităţi ale culturii române. Începusem, tot cu sprijinul lui Andi, să introducem şi muzica în manifestările pe care le organizam, lansările de carte câştigând în emotivitate datorită unor cantautori precum Mihaela Popescu, Vasile Purice, Cornel Angelescu, Lucian Curelariu sau Alexandru Teişanu.

„Sub genericul „Centenarul omului cu 5 condamnări la moarte”, Consiliul Judeţean (CJ) Suceava, Centrul Cultural „Bucovina”, Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Muzeul Bucovinei, Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”, Monitorul de Suceava şi Grupul Editorial „Muşatinii” au organizat miercuri, în Sala de Arte „Elena Greculesi” a bibliotecii pu­blice sucevene, o manifestare de celebrare a scriitorului bucovinean George Ungureanu, prin lansarea unui volum tipărit cu prilejul aniversării vârstei centenare.

Evenimentul, care, aşa cum a spus vicepreşedintele CJ Suceava Vasile Ilie, a con­stituit „o prefaţă a marii manifestări aniversare”, pro­gramată să aibă loc în ziua următoare la Câmpulung Moldovenesc, a constituit un omagiu adus (în lipsa sărbă­toritului, care şi-a cruţat energia pentru întâlnirea cu cititorii de la Casa de Cultură din localitatea de domiciliu) unui scriitor care a biruit timpul, supravieţuind anilor grei de temniţă în care s-au convertit nu mai puţin de cinci condamnări la moarte.

George Ungureanu (care s-a născut în anul în care s-a scufundat Titanicul), „ctitor de memorie, de cărţi, de bi­serici şi troiţe”, cum scrie Ion Drăguşanul în cuvântul introductiv al cărţii intitulate „Păţania lui Somnorilă” („un poem în zece cânturi compus în celula condamnaţilor la moarte, o adevărată istorie ieroglifică a românilor sub bolşevism, ilustrată de alt martir al spiritualităţii româneşti din Bucovina, Radu Bercea”), a ajuns la această vârstă ca „înzestrat mărturisitor al încrâncenării vremurilor”.

Manifestarea de la Suceava, care a debutat cu un „Cântec pentru George Ungureanu”, interpretat de Vasile Purice (Semnal M) şi Andi Drăguşanul (Toy Machines), care au asigurat secvenţa muzicală a eveni­mentului, piesă care-i are ca autori pe Drăguşanul senior & junior, le-a oferit organiza­torilor prilejul să cinstească şi memoria altor martiri bucovineni (Ion Grămadă, Dumitru Catană şi Zamfir Nicoară, Ion Nistor, Traian Brăileanu…), pentru că, aşa cum a spus Ion Drăguşanul, „e firesc să-i pomenim pe martiri în Săptămâna Mare”. Martiri dintre care câţiva sunt încă trăitori printre noi, dovadă vie, cum a sublimat graficianul Mihai Pânzaru PIM, că „au ştiut să treacă prin vremuri grele fără să-şi piardă echilibrul”. Echilibru pe care şi l-au păstrat prin credinţă pentru că – spune George Ungureanu – „omului i se dă, la naştere, un înger păzitor; dacă nu se desparte de el va fi purtat pe calea liniştii, a binelui”. „Eu – măr­turiseşte în continuare ve­nerabilul scriitor – îi mulţumesc lui Dumnezeu că m-a avut în grija Sa şi, în momentele cruciale, m-a apărat de pericole, dăruindu-mi sănătate şi ani mulţi de viaţă”.

Despre cartea lansată miercuri la Suceava, Ion Drăguşanul (unul dintre redactorii de carte – celălalt fiind prof. Horaţiu Stamatin – care s-a îngrijit de publicarea volumului) spune că „a fost concepută cu mulţi ani în urmă în gând”, fiind „zămislită în temniţa con­damnaţilor la moarte”. „Pentru îngândurările fertile şi necesare de după – scrie Ion Drăguşanul în finalul textului introductiv, intitulat „O carte pentru copii sau o istorie ieroglifică”, deschideţi fereastra şi doar priviţi în contemporanei­tatea generaţiilor care sun­tem”. O carte care ascunde într-un poem ce pare a fi de­dicat copiilor, cum a remarcat poetul Mihai Sultana Vicol, „o enigmă, o parabolă şi un ade­văr de nezdruncinat”. O manifestare care s-a încheiat cu urări de „La mulţi ani” pentru scriitorul oma­giat, urări ce-i vor fi transmise în direct la aniversarea de la Câmpulung Moldovenesc / Tiberiu COSOVAN, Monitorul de Suceava de vineri, 13 aprilie 2012”.

Până a doua zi, pentru că Suceava este pururi plină de detractori, „Păţania lui Somnorilă” devenise „o carte legionară pentru copiii”, condamnată de toate televiziunile naţionale, prin iresponsabile dezbateri în necunoştinţă de cauză. Noi am dus până la capăt ceea ce aveam de făcut, apoi, de la… Institutul Inimii din Cluj Napoca, pentru că acuzele au curs vreo două săptămâni, am trimis replici în toate direcţiile, dar numai „Jurnalul Naţional” a publicat un astfel de demers lămuritor, retrăgându-se din campania iresponsabilă de culpabilizare a României.

În toţi anii aceştia, pentru că nu mai simţeam nevoia să scriu poezie, am căutat o motivaţie în plus, o piedică pe care să o am de înfruntat, hotărând să scriu „Elegiile” în formă de acrostihuri, dedicând poeziile, care, ca temă şi trăire nu aveau nici o legătură cu personajele cărora erau dedicate, celor care îşi manifestaseră solidaritatea cu carte bucovineană, prin abonamente. Poemele erau frumoase şi circumscrise rolului mesianic al poetului în istoria civilizaţiei umane, pe fundalul martiric al „orbirii” obşteşti, care complicita inconştientă la sacrilegiu. Cartea aceea ar merita citată în întregime, dar un poem, închinat domnului Alexandru Balău, fost primar în Gura Humorului, mi-a rămas în memorie drept exponenţial:

Am văzut cum au murit poeţii,

le-am şi bandajat atunci arsura,

erau toţi frumos suiţi pe cruce

xenomani în lupta cu natura;

adevărul lor se şubrezise

numai pentru orbii furioşi,

dar cu cât se înmulţiră orbii

răstigniţii-au fost mai numeroşi;

ultimului doar i se lăsase

Baterea în cuie zi de zi

astfel încât orbii să se simtă

liniştiţi că au ce răstigni:

ard deci nevăzute cruci pe sus,

ultimul poet este Iisus.

Odată ademenit în tainiţele de cămară cu fructe ale poeziei, nu am mai rezistat tentaţiei şi am scris „Cămăşile de după”, apoi „Cântecele”, carte pe care am vrut să o lansez în prezenţa cântecelor lui Andi; iar Andi, luându-şi rolul în serios, a compus „Flawless”, pe care a cântat-o, cu ocazia acelei lansări de la Bizz-Caffé, în premieră absolută – nici măcar eu încă nu auzisem piesa aceea de o copleşitoare frumuseţe, iar Andrei „Buzu” Parascan şi Alexandru „Teiu” Teişanu, prezenţi la eveniment, au decis pe loc trecerea urgentă a piesei în repertoriul trupei „Toy Machines”. Dar întâmplarea tată-fiu, unică – după cum susţinea poetul Roman Istrati, s-a petrecut cu prilejul lansării cărţii „Cântecele despovărării”, de Andi Drăguşanul şi Ion Drăguşanul, finanţată, cu prilejul împlinirii vârstei de 60 de ani, de Centrul Cultural „Bucovina”, în semn de recunoştinţă a muncii mele de peste ani. Întâmplarea a fost frumos povestită şi subliniată şi de Crai nou, şi de Monitorul de Suceava:

„Prima ediţie din acest an a „Sărbătorilor memoriei”, des­făşurată miercuri, 7 ianuarie (de sărbătoarea Sf. Ioan Bote­zătorul), a propus sucevenilor interesaţi de carte şi de Buco­vina o întâlnire cu trei volume şi o revistă. Au participat la această întâlnire, în număr ma­re, persoane din mediul cul­tural sucevean, al administra­ţiei, politicii (chiar dacă aşe­zate la mese diferite), educaţiei, nu în cele din urmă din mediul de afaceri; care, toate, au primit (din partea autorilor şi a editorilor) cărţile şi revista („Revista Bucovinei” nr. 11/ 2014, buletin informativ al Centrului Cultural „Bucovina”) ce au constituit subiectul principal al evenimentului.

Sub semnătura scriitorului şi publicistului Ion Drăguşanul, „Bucovina în mărturiile veacurilor”, de peste 300 de pagini, îl are ca întâi capitol pe cel intitulat „Prima atestare a Bucovinei”, alcătuit prin valorificarea unor informaţii din volume ale seriei „Călători români despre ţările române”, editată de Academia Română, informaţii ce se constituie a fi, în opinia autorului, „probe şi argumente” potrivit cărora „adevărata prima atestare documentară a Bucovinei, ca nume al unei regiuni istorice moldoveneşti, s-a făcut în data de 30 martie 1392”. Perspec­tivă din care Ion Drăguşanul consideră că este cazul ca, din acest an, la 30 martie, la Suceava să fie marcată anume („să fie un semnal”) prima atestare a Bucovinei. În acest context, autorul a insistat încă o dată asupra ideii de „a se recupera tot ce poate fi recuperat…, de a scoate din patri­moniu tot ce poate fi scos”, aşa încât „să ştim cât mai mul­te, ca să ne merităm locul”.

În acelaşi sens, Ion Drăguşanul a alcătuit „Istoria muzical-dramatică a Sucevei” (peste 360 de pagini), purtând semnăturile I. G. Sbiera, Rudolf Gassauer, Leon Cavaler de Goian şi Victor Morariu. De altfel, ambele volume, apărute la Suceava în 2014, sunt incluse în colecţia „Memorie bucovineană”, editate fiind de Consiliul Judeţean Suceava, Centrul Cultural „Bucovina”, Secţia pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradi­ţionale Suceava şi de Editura „Muşatinii”.

La fel ca cea de-a treia carte lansată miercuri „Cântecele despovărării”, purtând semnăturile Andi Drăguşanul şi Ion Drăguşanul, având pe co­pertă (realizată de Victor T. Rusu, care pentru viitorul apropiat ne propune o intere­santă expoziţie de fotografie în alb-negru), aproape alăturate, chipurile tatălui tânăr (în plan îndepărtat) şi al tânărului fiu (în plan apropiat), iar în interior versuri ale fiului şi acrostihuri ale tatălui. Poezii în acrostih despre care Ion Drăguşanul avea să explice că au început să (i) se işte cu un an în urmă, într-un spital din Cluj-Napoca, ele înlănţuindu-se treptat prin gândul auto­rului spre persoane semnifica­tive din viaţa, activitatea şi din preajma sa. Unele au şi fost prezente la eveniment, cum avea să aprecieze amfitrionul, aproape toţi participanţii au fost sau sunt, într-un fel sau altul, în relaţii cu el, cu scrie­rile sale…

Dintru începutul manifes­tării de la cafeneaua „Padrino Lounge”, Ion Drăguşanul a precizat că, deşi programată în ziua de Sf. Ioan şi anticipând aniversarea din această lună („şase milenii de existen­ţă”…), aceasta „nu este săr­bătoarea sa”, el încercând să îndrepte toată atenţia dinspre protagonişti spre conţinut. Dar seara de miercuri, chiar şi fără intenţia lor, a devenit totuşi, într-o atmosferă dis­tinsă şi destinsă, într-un anu­me fel, şi o reuniune publică de familie, inclusiv pe subiec­te devenite publice nu de ieri de azi, de istorie, cultură, poe­zie, chiar şi de… administraţie cultural-publică. La care a participat, cu discreţie, şi dna Viorica Drăguşanul, mereu cu ochii spre soţ şi spre fiu. Cât despre Andi Drăguşanul, care, împreună cu chitara sa, a deschis şi închis eveni­mentul, el a susţinut de fapt, pe parcursul lui, un consistent recital (în bună parte cu aspect rock) de cantautor, urmărit inclusiv de o parte dintre colegii săi din trupa „Toy Machines”.

La invitaţia artistului plastic Minai Pânzaru-PIM, intrat în rol de moderator, au vorbit pe rând despre prota­goniştii evenimentului, de­spre cărţi, despre semne şi semnificaţii culturale, Ilie Niţă, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, Viorel Varvaroi, managerul Centrului Cultural „Buco­vina”, Emil-Constantin Ursu, managerul Muzeului Bucovinei, deputatul Ioan Bălan, av. Mihaela Popescu – „Zurgălăul” (după cum a fost prezentată, ca mesager al mu­zicii folk), publicistul Romeo Istrate, Carmen Antoaneta Marcean (drept… „vox populi”), a (şi) cântat Gabriela Teişanu (de Andi fiind prezentată inclusiv în calitate de autoare a… basistului de la „Toy Machines”), umoristul Constantin Horbovanu, scriitorul Constantin Hrehor (care a tâlcuit ziua de 7 ianua­rie 2015 ca fiind, în calendarul cultural al Bucovinei, cea a lui „Ion, botezătorul de cărţi”) / L. D. CLEMENT, Crai nou, 9 ianuarie 2015”.

„Consiliul Judeţean (CJ) Suceava, Cen­trul Cultural Bucovi­na (CCB), Muzeul Bucovinei, Grup Muşatinii, www.dragusanul.ro şi Monitorul de Su­ceava au organizat miercuri, în ziua de prăznuire a Sobo­rului Sf. Ioan Botezătorul, în „spaţiul cultural adjudecat” al Cafenelei Padrino Lounge din incinta Casei de Cultură Suceava, o nouă ediţie a manifestării cu genericul „Săr­bătorile Memoriei”.

Prima acţiune din anul cultural 2015 coordonată de Centrul Cultural „Bucovina”. Manifestarea, „prima ac­ţiune din anul cultural 2015” coordonată de CCB, aşa cum a spus managerul instituţiei, Viorel Varvaroi, a continuat recuperarea de memorie bucovineană prin lansarea căr­ţilor „Bucovina în mărturiile veacurilor” şi „Istoria muzical-dramatică a Sucevei”, pre­cum şi a „Revistei Bucovinei” (Nr. 11), oferind totodată un prilej de „despovărare” prin poezie şi muzică, în prag de vârstă sexagenară, pentru scriitorul Ion Drăguşanul.

„Despovărare” prin ultima carte de poezie pe care a scris-o, o carte pe care a conceput-o şi a semnat-o împreună cu fiul său, Andi Drăguşanul, căruia i-a transmis astfel ştafeta, împovărându-l ca autor, dar şi ca urmaş continuator al zbateri­lor sale.

O întâlnire între prieteni. Şi dacă prin volumul „Bu­covina în mărturiile veacuri­lor” Ion Drăguşanul face do­vada că „prima atestare a Bu­covinei, ca nume al unei re­giuni istorice moldoveneşti, s-a făcut în data de 30 martie 1392”, iar în „Istoria muzical-dramatică a Sucevei” (care cuprinde texte semnate de I. G. Sbiera, Rudolf Gassauer, Leon cav. de Goian şi Victor Morariu) reliefează tradiţia de excepţie în domeniu din această urbe, în „Cântecele despovărării”, alături de poe­mele lui Andi (care constitu­ie suportul textual al cânte­celor sale), realizează în acros­tihuri portretele interioare ale numeroşilor săi prieteni.

Evenimentul, care a reunit reprezentanţi ai instituţiilor administrative şi culturale, oameni politici şi de afaceri, a fost o întâlnire între prieteni moderată de graficianul Mihai Pânzaru PIM.

„Un spaţiu cultural de care trebuie să ne bucurăm”. „Despovărările” verbale ale lui Ion Drăguşanul, care au al­ternat cu cele muzicale ale lui Andi (care acompaniindu-se la chitară a evoluat tri­lingv în română, engleză şi franceză), au avut ca fundal lucrările de grafică ale lui Mi­nai Pânzaru PIM realizate ca ilustraţii pentru carte.

Nu au lipsit nici intervenţiile invitaţilor, care au salutat eve­nimentul desfăşurat „într-un spaţiu cultural de care trebu­ie să ne bucurăm” (vicepre­şedintele CJ Suceava Ilie Niţă), eveniment în care „tre­buie să se audă cuvântul oa­menilor de cultură şi nu cel al politicienilor” (deputatul Ioan Balan), şi l-au felicitat pe Ion Drăguşanul, urându-i „La mulţi ani!” (consultantul ar­tistic Gabriela Teişanu a in­terpretat şi o piesă muzicală „La mulţi ani, Ioane!”).

„Mesajul întregii manifestări este să ne despovărăm”. Prof. Roman Istrati, care a început cu o epigramă umo­ristică de Constantin Tiron, a trecut apoi într-un registru se­rios, remarcând faptul că „tre­buie să fie o mare bucurie să scrii o carte împreună cu fiul tău”, accentuând că „mesajul întregii manifestări este să ne despovărăm”.

„Cu zece ani în urmă – a spus directorul Muzeului Bu­covinei, Constantin-Emil Ursu – Ion Drăguşanul lansa cartea „Cămăşile de după”, astăzi lansează „Cântecele despo­vărării” şi cred că cel târziu după alţi zece ani va lansa un volum nou”. „De ce nu ne-am bucura – a spus tot Constantin-Emil Ursu – de contemporanii pe care-i avem? Eu mă bucur să fiu contemporan cu Ion Dră­guşanul!”.

Inegalabilul Roman Istrati

„Sărbătoarea de astăzi ar putea fi numită, în calendarul cultural al Bucovinei, Ioan botezătorul de cărţi”. Cantautoarea şi interpreta de muzică folk Mihaela Popescu, care a mărturisit că prezenţa ei „se bazează pe emoţia unei legături artistice de decenii cu Ion Drăguşa­nul”, a reliefat rolul acestuia în încurajarea şi susţinerea ti­nerelor talente şi a subliniat rolul de iniţiator al Festivalu­lui de muzică folk „La Sucea­va în cetate”.

La rândul său, scriitorul Constantin Hrehor, pe care îl leagă de Ion Drăguşanul „o amiciţie de patruzeci de ani”, a spus că deşi acesta „este ta­xat ca un personaj contro­versat”, este „o fiinţă fragilă, care iubeşte din răsputeri Bu­covina, un poet profund şi un jurnalist de mare calibru”.

„Ion Drăguşanul – a conti­nuat el – nu este un demolator de mituri, dar este un demolator de proverbe, iar sărbă­toarea de astăzi ar putea fi nu­mită, în calendarul cultural al Bucovinei, Ioan botezătorul de cărţi”.

„La răsăritu-i falnic nu-i încă-al meu apus”. Cât despre despovărarea lui Ion Drăguşanul şi împo­vărarea lui Andi Drăguşanul prin această transmitere de ştafetă, poeta Carmen Marcean a citat versurile lui Vasile Alecsandri „E unul care cân­tă mai dulce decât mine / Cu-atât mai bine ţării şi lui cu-atât mai bine / Apuce înainte s-ajungă cât de sus / La răsăritu-i falnic se-nchină-al meu apus”, propunând următoarea parafrazare a ultimului vers: „La răsăritu-i falnic nu-i încă-al meu apus”.

Manifestarea, la care toţi participanţii au primit în dar cărţile lansate şi „Revista Bucovinei”, s-a încheiat cu „des­povărarea” autorilor prin acordarea de autografe. / Tiberiu COSOVAN, Monitorul de Suceava, 9 ianuarie 2015”.

În toţi acei ani, noi aveam o datorie autoasumată de împlinit faţă de tineretul Sucevei, aceea de a-i oferi nu doar un festival cu muzica generaţiilor lui, ci şi posibilitatea de a trăi „Bucovina Rock Castle” drept proprie realizare, pentru că nucleul entuziast al festivalului îl reprezentau liceenii suceveni şi, în primul rând, cei de la „Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare”. Începeam, practic, pe un pământ înţelenit şi nesigur, pe care şanţul de apărare al Cetăţii îl simboliza pe deplin, dar izbuteam, încă de la a doua ediţie, un salt valoric spectaculos, trendul mereu ascendent urmând să se menţină în toţi anii care au urmat, în ciuda numeroaselor piedici puse în calea noastră de mult prea îndătinata oftică românească.

Puţini sunt cei care ştiu cu adevărat câtă muncă în doi, iar după cooptarea lui Mihnea Blidariu de la „Luna Amară”, în trei, presupune un astfel de festival, mai ales atunci când îl doreşti din ce în ce mai valoros, deşi îl susţii în cadrul rigid al aceluiaşi buget insuficient. Din fericire, Andi se dovedea a fi inspirat în conceperea nopţilor de concerte, iar rock-ul românesc încă este unul de primă mână, indiferent de generaţiile care îl slujesc. De problemele de fiecare clipă mă ocupam eu şi Emil Ursu, iar rarele clipe când ne puteam aşeza pe scaune, ca să privim şi să ascultăm o trupă, însemnau enorm pentru mine, pentru că simţeam în umăr atingerea unui umăr pe care mă puteam baza în toate. În fiecare noapte de festival, timp de nouă ani, am plecat ultimul din şanţ, pe la ora 4 dimineaţa, şi soseam primul, pe la ora 10, tot dimineaţa, dar mă simţeam mereu proaspăt şi odihnit, revigorat de muzica minunată, pe care o vegheam. În fond, acesta era rolul meu în festival, să stau de veghe pe ţărmul cântecului cu adevărat viu. În relatările de presă, oricât de corecte ar fi, nimic din cheltuiala de sine pe care o săvârşeam eu şi Andi nu răzbătea înspre lume şi nici nu ne doream aşa-ceva. Noi aveam de făcut, de împlinit şi de a-i bucura pe alţii. Când urcam pe un colţ al scenei, ca să fotografiez publicul, mă cutremuram de bucurie, respirându-i bucuria.

2012: Festivalul „Bucovina Rock Castle”, în Cetatea de Scaun a Sucevei. În perioada 23-25 august, în Cetatea de Scaun a Sucevei va avea loc a doua ediţie a Festivalului internaţional „Bucovina Rock Castle”, eveniment organizat de Consiliul Judeţean Suceava, Muzeul Bucovinei şi Centrul Cultural „Bucovina”.

Festivalul de rock din Cetatea Sucevei va debuta joi, 23 august, la ora 18:00, când va avea loc deschiderea oficială, urmată de concertul susţinut de trupa clujeană Speak Floyd. Între orele 19:40-20:10, va concerta trupa Okra din Suceava, în intervalul 20:20-21:00 – Alternativ Quartet din Cluj-Napoca, 21:10-22:10 – Chilli Famillidin Cluj-Napoca, 22:20-23:20 – Dubioza Kolektiv din Bosnia.

Prima seară de rock în Cetatea Sucevei se va încheia (23:35-00:35) cu concertul oferit de trupa bucureşteană Travka / Daniela Micuţariu (Monitorul de Suceava,   Ediţia nr. 193 din 20 august 2012).

*

2012: Joi debutează Festivalul „Bucovina Rock Castle”. Joi, în Cetatea de Scaun a Sucevei, debutează a doua ediţie a Festivalului internaţional „Bucovina Rock Castle”, eveniment organizat de Consiliul Judeţean Suceava, Muzeul Bucovinei şi Centrul Cultural „Bucovina”.

La ora 18:00 va avea loc deschiderea oficială, urmată de concertul susţinut de trupa clujeană Speak Floyd. Între orele 19:40-20:10, va concerta trupa Okra din Suceava, în intervalul 20:20-21:00 – Alternativ Quartet din Cluj-Napoca, 21:10-22:10 – Chilli Familli din Cluj-Napoca, 22:20-23:20 – Dubioza Kolektiv din Bosnia.

Prima seară de rock în Cetatea Sucevei se va încheia (23:35-00:35) cu concertul oferit de trupa bucureşteană Travka.

În cea de a doua zi de festival, de la ora 18:30 la ora 19:00 va concerta trupa suceveană Acid, urmată, între 19:15-19:55, tot de o trupă suceveană, D’eagle. În intervalul 20:10-20:55, iubitorii de rock vor putea aplauda evoluţia trupei Relative din Cluj-Napoca, iar între 21:10-21:55 – trupa Implant Pentru Refuz din Timişoara. Tot vineri, 24 august, vor mai concerta între zidurile cetăţii sucevene trupele Luna Amară din Cluj (22:10-23:10) şi Coma din Bucureşti (23:25-00:25).

Sâmbătă, 25 august, de la ora 18:30 la ora 19:00, vor cânta pentru public sucevenii de la trupa rock Crosside, urmaţi, între orele 19:15-19:55, de trupa Astero, Bucureşti, 20:10-20:55 – trupa Mushroom Story din Cluj-Napoca, 21:10-21:55 – trupa Blazzaj, din Timişoara, 22:10-23:10 – trupa Kumm, din Cluj, seara încheindu-se cu evoluţia trupei Alternosfera, din Republica Moldova (23:25-00:25). Accesul în Cetatea Sucevei costă 2 lei pe zi, începând cu ora 18:00, iar campingul este gratis / Daniela Micuţariu (Monitorul de Suceava,   Ediţia nr. 195 din 22 august 2012).

*

2012: Astăzi debutează Festivalul „Bucovina Rock Castle”. Astăzi, în Cetatea de Scaun a Sucevei, debutează a doua ediţie a Festivalului internaţional „Bucovina Rock Castle”, eveniment organizat de Consiliul Judeţean Suceava, Muzeul Bucovinei şi Centrul Cultural „Bucovina”.

La ora 18:00 va avea loc deschiderea oficială, urmată de concertul susţinut de trupa clujeană Speak Floyd. Între orele 19:40-20:10, va concerta trupa Okra din Suceava, în intervalul 20:20-21:00 – Alternativ Quartet din Cluj-Napoca, 21:10-22:10 – Chilli Familli din Cluj-Napoca, 22:20-23:20 – Dubioza Kolektiv din Bosnia. Prima seară de rock în Cetatea Sucevei se va încheia (23:35-00:35) cu concertul oferit de trupa bucureşteană Travka.

Luna Amară, Coma, Kumm, Alternosfera. În cea de a doua zi de festival, de la ora 18:30 la ora 19:00 va concerta trupa suceveană Acid, urmată, între 19:15-19:55, tot de o trupă suceveană, D’Eagle. În intervalul 20:10-20:55, iubitorii de rock vor putea aplauda evoluţia trupei Relative din Cluj-Napoca, iar între 21:10-21:55 – trupa Implant Pentru Refuz din Timişoara. Tot mâine, vor mai concerta între zidurile cetăţii sucevene trupele Luna Amară din Cluj (22:10-23:10) şi Coma din Bucureşti (23:25-00:25).

Sâmbătă, 25 august, de la ora 18:30 la ora 19:00, vor cânta pentru public sucevenii de la trupa rock Crosside, urmaţi, între orele 19:15-19:55, de trupa Astero, Bucureşti, 20:10-20:55 – trupa Mushroom Story din Cluj-Napoca, 21:10-21:55 – trupa Blazzaj, din Timişoara, 22:10-23:10 – trupa Kumm, din Cluj, seara încheindu-se cu evoluţia trupei Alternosfera, din Republica Moldova (23:25-00:25). Accesul în Cetatea Sucevei costă 2 lei pe zi, începând cu ora 18:00, iar campingul este gratis / Daniela Micuţariu (Monitorul de Suceava,   Ediţia nr. 196 din 23 august 2012).

*

2012: 1.200 de bilete vândute, aproape opt ore de muzică live şi zeci de butoaie cu bere golite, doar în prima zi. Festivalul internaţional „Bucovina Rock Castle”, ediţia a II-a, a debutat cu succes. Joi seară, în prima zi de festival, s-au vândut 1.200 de bilete. Numărul celor care au beneficiat de cele aproape opt ore de muzică rock live, în intervalul 19:00 – 03:00, în Şanţul de apărare al Cetăţii de Scaun a Sucevei, a fost mult mai mare, pentru că unii iubitori de muzică au ales să asculte concertul de pe platoul Cetăţii.

Comercianţii din zona Cetăţii de Scaun au fost foarte mulţumiţi de vânzările făcute în prima seară de festival, mai ales la vânzarea de bere. Producătorul local de bere a epuizat zece butoaie a câte 50 de litri în doar câteva ore. Joi, la ora 22:30, a fost nevoie de aprovizionare, astfel că până la finalul petrecerii, în jurul orei 03:00, s-au „topit” aproape 1.000 de litri de bere.

Astăzi e zi de rock în Cetate. Dacă în prima seară a plouat, iar concertul celor de la Speak Floyd a început cu întârziere, ieri, după cum ne-a spus directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, au fost turnate în Şanţul de apărare al Cetăţii de Scaun şase camioane cu talaj, pentru ca iubitorii de muzică să nu stea cu picioarele în noroi.

Oricum, astăzi, în ultima zi de festival, se aşteaptă un număr mult mai mare de turişti, de iubitori de muzică rock de calitate, mai ales că se vorbeşte tot mai mult în târgul Sucevei de succesul primelor două seri, când atât artiştii de pe scenă, cât şi publicul au fost „la înălţime”. Amfitrionul celor trei zile de festival rock între zidurile Cetăţii de Scaun este profesorul şi jurnalistul Doru Popovici.

După concertele susţinute joi şi vineri de trupele româneşti Speak Floyd, Acid, D’eagle, Relative, Okra, Alternativ Quartet, Chilli Familli, Implant Pentru Refuz, Travka, Luna Amară, Coma, dar şi de Dubioza Kolektiv, din Bosnia, astăzi sunteţi aşteptaţi în Cetatea Sucevei pentru o nouă porţie de muzică live, după următorul program: de la ora 18:30 la ora 19:00, vor cânta pentru public sucevenii de la trupa rock Crosside, urmaţi, între orele 19:15-19:55, de trupa Astero, Bucureşti, 20:10-20:55 – trupa Mushroom Story din Cluj-Napoca, 21:10-21:55 – trupa Blazzaj, din Timişoara, 22:10-23:10 – trupa Kumm, din Cluj, seara încheindu-se cu evoluţia trupei Alternosfera, din Republica Moldova (23:25-00:25).

Un bilet de intrare la Festivalul internaţional „Bucovina Rock Castle” (organizat de Consiliul Judeţean Suceava, Muzeul Bucovinei şi Centrul Cultural „Bucovina”, având un buget de aproximativ 1,1 miliarde de lei vechi) este de 5 lei pentru adulţi şi 2 lei pentru copii.

Preţuri mici, muzică de calitate, varietate muzicală. Andrei Teodor Drăguşanul (Andi), directorul artistic al Festivalului internaţional „Bucovina Rock Castle” şi solistul trupei Toy Machines, ne-a spus că „nu trebuie ratată ultima seară de rock în Cetatea de Scaun a Sucevei, unde sunt preţuri mici, muzică de calitate, varietate muzicală. Eu cred că toată lumea va fi mulţumită de tot ce se va întâmpla şi sâmbătă la festivalul de rock din Cetate”.

În spatele organizării acestui festival sunt scriitorul Ion Drăguşanul – „creierul şi inima festivalului”, Emil Ursu, directorul Muzeului Bucovinei, „junele” Andi Drăguşanul, directorul artistic al festivalului, Mihnea Blidariu, preşedintele festivalului, împreună cu alţi câţiva oameni de cultură, care nu numai că au dat viaţă acestui festival internaţional de rock, dar îl şi întreţin pentru a avea o viaţă cât mai lungă / Daniela Micuţariu (Monitorul de Suceava,   Ediţia nr. 198 din 25 august 2012).

*

2012: Peste 4.000 de bilete vândute, în trei seri de rock, în Cetatea Sucevei. Peste 4.000 de bilete au fost vândute în cele trei seri de rock, în Cetatea Sucevei, la ediţia a II-a a Festivalului internaţional „Bucovina Rock Castle”, desfăşurat în perioada 23 – 25 august. „A fost un festival de primă mână”, au spus organizatorii, concluzia fiind întărită şi de artiştii care au evoluat pe scenă, dar şi de public. „Pornit cu un buget foarte mic anul trecut, buget care a sporit cât de cât anul acesta, Festivalul <Bucovina Rock Castle> a fost unul de primă mână şi nu o spun doar eu, ci au spus-o şi invitaţii.

Membrii trupei Kumm au spus pe scenă, în faţa publicului, că dacă o ţinem tot aşa putem deveni cel mai bun festival de rock din Europa de Sus – Est”, ne-a spus scriitorul Ion Drăguşanul, „creierul şi inima festivalului”, care, alături de Emil Ursu, directorul Muzeului Bucovinei, „junele” Andi Drăguşanul, directorul artistic al festivalului, Mihnea Blidariu, preşedintele festivalului, şi prezentatorul evenimentului, profesorul şi jurnalistul Doru Popovici, promit să continue povestea rock între zidurile Cetăţii de Scaun a Sucevei şi în anii următori.

Necesitate: suplimentare de buget pentru festival. Ion Drăguşanul a mai completat că dacă anul viitor bugetul va fi suplimentat măcar cu 40% şi va exista implicare şi din partea Primăriei Suceava, Festivalului internaţional „Bucovina Rock Castle” va putea rivaliza cu orice festival rock din ţară, festivaluri cu tradiţie, şi, a completat scriitorul, „vom putea atrage public iubitor de rock din toată ţara”.

La această ediţie a festivalului rock din Cetatea Sucevei, pe lângă suceveni, s-au aflat în public iubitori de muzică rock veniţi din aproape toate judeţele Moldovei, unii dintre ei alegând să vină la Suceava cu corturile, formând „un orăşel colorat al corturilor”.

Fiecare trupă care a concertat în Şanţul de apărare al Cetăţii Sucevei a avut publicul ei. Trupele venite din străinătate, Dubioza Kolektiv, din Bosnia, şi Alternosfera, din Republica Moldova, au creat o atmosferă extraordinară în Cetate, fiind mult aşteptate de public. Chiar dacă fiecare invitat a dat tot ce a avut mai bun pe scenă, adunând public şi aplauze îndelungi, de departe trupa care „captat” cel mai mult public la concertul a fost trupa Kumm, din Cluj. O impresie foarte bună au lăsat şi trupele Speak Floyd, Chilli Familli, Relative. Fără a minimiza valoarea uneia sau alteia dintre trupele aflate la această ediţie a festivalului de rock, toate şi-au adus contribuţia pentru succesul absolut al evenimentului (Speak Floyd, Acid, D’eagle, Relative, Okra, Alternativ Quartet, Chilli Familli, Implant Pentru Refuz, Travka, Luna Amară, Coma, Dubioza Kolektiv, Crosside, Astero, Mushroom Story, Blazzaj, Kumm, Alternosfera).

Pentru viitor:  un festival „armonios valoric, cu trupe sensibil egale”. Un bilet de intrare la Festivalul Internaţional „Bucovina Rock Castle” (organizat de Consiliul Judeţean Suceava, Muzeul Bucovinei şi Centrul Cultural „Bucovina”, având un buget de aproximativ 1,1 miliarde de lei vechi) a fost de 5 lei pentru adulţi şi 2 lei pentru copii.

Emil Ursu ne-a spus: „este clar, după această ediţie, trebuie să continuăm şi să ne gândim deja la ediţia de anul viitor. Festivalul de rock s-a desfăşurat la un nivel calitativ înalt, care te obligă să continui. Publicul a fost în majoritate tânăr, dar fiecare seară a fost diferită, cu muzică diferită, cu spectatori care au ştiut exact pentru cine au venit”.

Scriitorul Ion Drăguşanul a completat că ar vrea, pe viitor, ca acest festival să fie „armonios valoric, cu trupe sensibil egale, cu un buget îmbunătăţit şi cu o implicare a oraşului, pentru a putea aduce trupe de primă mână la Suceava, pentru a deveni cel mai bun festival de rock din ţară şi, de ce nu, din Europa de Sud –Est. Vom fi mai atenţi şi în selectarea trupelor foarte tinere, care să concerteze în festival” / Daniela Micuţariu (Monitorul de Suceava,   Ediţia nr. 198 din 25 august 2012).

*

Câteva sute de oameni, prezenţi aseară la „Bucovina Rock Castle”, în ciuda vremii nefavorabile. În ciuda vremii nefavorabile, a ploii care a căzut pe neaşteptate, ploaie care a amânat cu aproximativ o oră începerea celei de a II-a ediţii a Festivalului internaţional „Bucovina Rock Castle”, câteva sute de suceveni s-au adunat în Şanţul de apărare al Cetăţii de Scaun a Sucevei, de unde au urmărit câteva concerte cu muzică de cea mai bună calitate.

Oamenii din spatele festivalului rock din Cetate. Un bun-venit a fost adresat iubitorilor de rock de prezentatorul festivalului, profesorul şi jurnalistul Doru Popovici, el însuşi „bolnav de rock”, o adevărată enciclopedie a rockului nemuritor.

Amfitrionul celor trei zile de festival rock între zidurile Cetăţii de Scaun, Doru Popovici, i-a numit, în aplauzele publicului, pe oamenii care stau în spatele organizării acestui festival: scriitorul Ion Drăguşanul – „creierul şi inima festivalului”, Emil Ursu, directorul Muzeului Bucovinei, „junele” Andi Drăguşanul, directorul artistic al festivalului, Mihnea Blidariu, preşedintele festivalului, împreună cu alţi câţiva oameni de cultură, care nu numai că au dat viaţă acestui festival internaţional de rock, dar îl şi întreţin pentru a avea o viaţă cât mai lungă.

Speak Floyd, „o trupă fenomen, foarte bine pusă la punct”. „Frunză verde de urzică, să dăm drumul la muzică”, vorba cuiva… şi ce muzică a urmat! Chiar de la primele acorduri de chitară, lumea s-a însufleţit, rockerii şi-au îndreptat privirea, inima spre scenă, de unde trupa clujeană Speak Floyd, înfiinţată ca un tribut adus legendarilor rockeri de la Pink Floyd, a oferit un concert de zile mari.

Înfiinţată de Sandi Deac de la trupa clujeană Desperado şi avându-l pe David Bryan drept solist, trupa Speak Floyd, care mai cuprinde alţi cinci membri din ţară, a dat o reprezentaţie pe cinste, cântând melodii ale trupei Pink Floyd, dar şi compoziţii proprii.

Andrei Teodor Drăguşanul (Andi), directorul artistic al Festivalului internaţional „Bucovina Rock Castle” şi solistul trupei Toy Machines, ne-a spus că a ales ca Speak Floyd să cânte la debutul manifestării rock, pentru că „Festivalul e gândit pentru trupe care au compoziţii proprii. Speak Floyd este o trupă fenomen, foarte bine pusă la punct. Are şi compoziţii proprii, este o trupă senzaţională. Am fost la aproape toate concertele lor. Eu cred că toată lumea va fi mulţumită de tot ce se va întâmpla în aceste zile la festivalul de rock din Cetate”.

Preţuri mici, varietate, trupe consacrate, teatru – rock. Andi Drăguşanul a completat că surpriza din acest an este prezenţa trupelor mult mai cunoscute decât cele de anul trecut: „În primul rând, avem trupe din străinătate: Dubioza Kolektiv din Bosnia şi Alternosfera Republica Moldova. Dubioza Kolektiv a luat premiu MTV pentru cea mai bună trupă rock din estul Europei, iar Alternosfera este o trupă consacrată în muzica rock. Încercăm să-i convingem pe suceveni, şi nu numai, să vină la festivalul de rock din Cetatea Sucevei, unde vor găsi preţuri mici, o varietate foarte mare de muzică, trupe constante la nivelul muzicii”.

Dacă anul trecut, a completat Andi, „am avut şi momente mai slabe, anul acesta mă îndoiesc că vor fi, adică ştiu sigur că nu vom avea, pentru că toate trupele invitate sunt la un nivel ridicat. Am pregătit la ediţia din acest an a festivalului şi o piesă de teatru – <Mânia.ro>, care se va ţine în Muzeul Satului Bucovinean şi va avea loc sâmbătă noapte, după concertele rock. Este o piesă pe temă politică, socială, textul este scris de Mihnea Blidariu (muzician, membru al formaţiei rock Luna Amară, din Cluj-Napoca), care este şi preşedintele festivalului. Este o piesă pe care tata (scriitorul Ion Drăguşanul) o numea piesă de teatru-rock, pentru că este o piesă nonconformistă. S-ar putea să mai avem şi o lansare de carte în cadrul festivalului”.

După concertul susţinut de trupa Speak Floyd, pe scena amenajată în Şanţul de apărare al cetăţii de Scaun a Sucevei a cântat şi încântat publicul trupa Okra din Suceava, Alternativ Quartet din Cluj-Napoca, Chilli Familli din Cluj-Napoca şi Dubioza Kolektiv din Bosnia.

Prima seară de rock în Cetatea Sucevei s-a încheiat cu concertul oferit de trupa bucureşteană Travka.

Luna Amară, Coma, Kumm, Alternosfera. Astăzi, în cea de a doua zi de festival, de la ora 18:30 la ora 19:00 va concerta trupa suceveană Acid, urmată, între 19:15-19:55, tot de o trupă suceveană, D’eagle. În intervalul 20:10-20:55, iubitorii de rock vor putea aplauda evoluţia trupei Relative din Cluj-Napoca, iar între 21:10-21:55 va evolua trupa Implant Pentru Refuz din Timişoara. Tot mâine, vor mai concerta între zidurile cetăţii sucevene trupele Luna Amară din Cluj (22:10-23:10) şi Coma din Bucureşti (23:25-00:25).

Mâine, de la ora 18:30 la ora 19:00, vor cânta pentru public sucevenii de la trupa rock Crosside, urmaţi, între orele 19:15-19:55, de trupa Astero, Bucureşti, 20:10-20:55 – trupa Mushroom Story din Cluj-Napoca, 21:10-21:55 – trupa Blazzaj, din Timişoara, 22:10-23:10 – trupa Kumm, din Cluj, seara încheindu-se cu evoluţia trupei Alternosfera, din Republica Moldova (23:25-00:25). Accesul în Cetatea Sucevei costă 2 lei pe zi, începând cu ora 18:00, iar campingul este gratuit.

Festivalul internaţional „Bucovina Rock Castle” este organizat de Consiliul Judeţean Suceava, Muzeul Bucovinei şi Centrul Cultural „Bucovina”, având un buget de aproximativ 1,1 miliarde de lei vechi / Daniela Micuţariu (Monitorul de Suceava,   Ediţia nr. 199 din 27 august 2012).