Teofil Lianu: La Voroneţ | Dragusanul.ro

Teofil Lianu: La Voroneţ

Prin luminişuri de brădet înalt

Simt veacurile lângă trupul meu

Precum un cruciat pe Dumnezeu

Când şi-a crestat simbolul în bazalt.

*

La rădăcina anilor ascult

Culcat o clipă-n cetină de brad

Cum cântă heruvimii peste vad,

La deal de mănăstire un imn de demult.

*

În leagănul frunzelor tresar,

Cenuşa spadelor îmi stă sub cap.

De taina ceasului nu pot să scap.

Îngenunchez cu faţa la altar.

*

Fiorii liniştii de la izvor

Strâng sufletul în crustă de oţel.

Nu-ncape toată rugăciunea-n el.

Trecutul stă-ntr-o carte în pridvor.

*

            (Revista Bucovinei, nr. 8/1943, pg. 402)


Comments are closed