Teofil Lianu: În mănăstirea Suceviţa

În mănăstirea de la Suceviţa,

Precum şi spune-ngălbenita filă,

Domniţa Voevodului Movilă

Spre pomenire şi-a lăsat şuviţa.

*

Şi urma gândurilor de mătasă

Şi-a degetelor albe şi trudite

Rămas-au pe ştergarele-nflorite.

*

Şi-era Domniţa straşnic de frumoasă!

*

(Junimea literară, nr. 1-3/1933, pg. 27).