Incompetenţi, dar tari în clanţă

         Despre ministrul funeriu al lui Ponta, Remus Pricopie, n-am auzit, până în clipa în care Ponta îi reproşa că ar fi fost „sac de box” într-o emisiune televizată. Dacă ar fi fost tare în clanţă, primea felicitări.
        Că învăţământul românesc este pe măsura lui Pricopie, adică nici cal, nici măgar, nu-l interesează pe Ponta.
        Pricopie, licenţiat în chimie-fizică (aidoma lui Funeriu), dar iute plictisit de Mendeleev şi de Newton, şi-a tras nişte masterate şi specializări în politruchie prin America şi prin Anglia, consolidându-şi un CV desăvârşit pentru deschiderea şi închiderea uşilor prin Ministerul Educaţiei.
        În iunie 2012, Pricopie a fost de partea lui Ponta, în chestiunea evidentului plagiat, în care, cu viziunea lui chimico-fizică, descifra doar „o bătălie politică, în interiorul unei comisii care ar fi trebuit să respecte standardele legale şi academice” – io-te fleoşc!
        Şi, iac-aşa, Pricopie s-a uns ministru, iar învăţământul românesc s-a uns şi el. Ştiţi foarte bine cu ce.