Ignoranţii culturnici rusifică Bucovina | Dragusanul.ro

Ignoranţii culturnici rusifică Bucovina

Народная культура сегодня в моде sau Ignoranţii care rusifică Bucovina

Народная культура сегодня в моде sau Ignoranţii care rusifică Bucovina

*

Veşnica nevoie a politicienilor de “băi de mulţime” a condus la un fenomen anticultural agresiv şi iresposabil – simularea, excelent definit de ucraineni prin titulatura “Народная культура сегодня в моде” (“Cultura oamenilor de astăzi în simulări“), un fenomen care desacralizează şi istoria, şi spiritualitatea, şi identitatea naţională. Singurul lucru care contează pentru politrucii dornici de popularitate este adunarea şi îmbătarea partizană a mulţimilor, care să vină, precum, în urmă cu câteva zile, la Drăguşeni şi să-i aplaude în delir, pentru că politrucii au îndopat mulţimea cu găluşte, cu bere şi cu două ore şi jumătate de spectacol de manele, interpretate de Carmen Şerban. Tipul cu investiţia, primarul din Drăguşeni, a ţopăit, timp de două ore şi jumătate, pe scenă, lângă Carmen Şerban şi se simţea fain, ca la manelismul datinilor de iarnă pe stil vechi, pe care tot minţişoarele lui glorioase le-au născocit. Iar ţărănimea daco-romană din zonă aşa de iute s-a porcit cu găluştele şi cu berea primarului, încât radia de fericire Ioan Cătălin Nechifor, sub primele tălpoaie ale lui Ponta către Cotroceni.

*

Mă rog, primarul Drăguşenilor face cu banii lui ce vor muşchii lui. Dar când eşti plătit din banii statului şi când pe banii statului te dai în stambă drept om de ştiinţă şi cultură tradiţională, în juriul multiimbecil al “Întâlnirilor Bucovinene“, altfel stă treaba. Fiecare notă a ta poate distruge o cultură multimilenară şi încă exprimată în română, în ucraineană şi, parţial, în polonă, chestie pe care n-au izbutit-o nici barbarii, nici migratorii, nici bolşevicii, dar sunt pe cale să o  împlinească ditamai culturnicii judeţeni Constanţa Cristescu, Petre Horvat, Ion Băiţan şi gâgă ăla radiofonic de la Iaşi, al cărui nume nu mi-l mai amintesc.

*

Aşa se face rusificarea Bucovinei, deşi rusoaicele nu au purtat, vreodată, minijupă

Aşa se face rusificarea Bucovinei, deşi rusoaicele nu au purtat, vreodată, minijupă

*

Nu sunt un adversar al culturii ruse, dimpotrivă. Respect, prin cunoaştere, cea mai copleşitoare cultură naţională din istoria omenirii, marea cultură rusă. Dacă ruşii din actuala regiune Cernăuţi vor să-şi facă un ansamblu folcloric, fie el şi narodnicist (deci, cu esenţializări bolşevice), nu-mi rămâne decât să salut prezenţa lor târzie în acest spaţiu multicultural. Faţă de cultura tradiţională ucraineană am, însă, o curiozitate în plus, pentru că ea reprezintă ceva din uriaşul mozaic al culturii ancestrale, din cea care ne-a fost dată, numindu-se datină.

*

Ucrainenii din Bucovina provin numai şi numai din Galiţia, austriecii aprobând sate ruseşti, din motive umanitare, doar din rândurile urmaşilor foştilor rascolnici ruşi, pe care îi numim lipoveni, datorită practicii lor religioase, care excludea total lumescul, inclusiv folclorul.

*

Am prezentat, de-a lungul ultimelor luni, vreo trei sute de fotografii vechi, precum şi desene cu portul ucrainean din Bucovina, fără ca militantiştii zaporojenismului să mă contracareze cu o singură fotografie a străbunilor lor în şalvari. Şi cum monografia austro-ungară a Galiţiei, scrisă de fruntaşi ai culturii ucrainene (“Die österreichisch-ungarische Monarchie in Wort und Bild / 19 Galizien“), reprezintă o sursă documentară de excepţie (ucrainenii au şi tradus-o, în vreme ce pe noi, românii dihoriţi, ne doare-n produs bucovinean de volumul închinat Bucovinei), am să reproduc iconografia respectivă (pe care am mai folosit-o şi pentru argumentări bucovinene), pentru ca măcar copiii aceia talentaţi, artişti înnăscuţi din Siret, din Negostina, din Balcăuţi şi din alte sate cu densă populaţie ucraineană din judeţul Suceava să priceapă că identitatea reală a străbunilor lor este demnă de toată admiraţia şi că falsurile promovate de instructorii Ianoș Zirca, Petru Șoiman, Valentin Vlîgea şi tot neamul lor de bişniţari români ai folclorosului fals spectaculos, nu înseamnă decât o imbecilă îndepărtare de pe calea străbunilor.

*

O ultimă precizare: eu înţeleg să văd în populaţiile slave regionale o singură identitate, cea a exprimării lingvistice, deci ucraineană, cu distincţie ocupaţională între munteni (huţului, gurali, boiki, lemki) şi ţăranii din zona de deal-câmpie (podolieni, ruteni, galiţieni). Nu mă las îmbătat de “dacismul” real al huţulilor, pentru a-i considera români, pentru că huţulii, prin limba folosită, au ales, de-a lungul veacurilor, să fie ucraineni. În fond, e o crimă să arunci cu piatra sau cu indiferenţa în străbunii cuiva.

*

Tipologii galitiene: Industria Casnică, p. 549

Tipologii galitiene: Industria Casnică, p. 549

*

Tipologii ţărăneşti ucrainene, p. 269

Tipologii ţărăneşti ucrainene, p. 269

*

Tipologii ucraine, p. 265

Tipologii ucraine, p. 265

*

p. 263

p. 263

*

Tipologii ţărănesti din Galiţia, p. 261

Tipologii ţărănesti din Galiţia, p. 261

*

Tipologii rutene: Pescar, p- 865

Tipologii rutene: Pescar, p- 865

*

Tipologii rutene: Paştele, lângă Hmelova, p. 459

Tipologii rutene: Paştele, lângă Hmelova, p. 459

*

Tipologii rutene: Înmormantarea, într-un sat de lângă Kolomeea, p. 453

Tipologii rutene: Înmormantarea, într-un sat de lângă Kolomeea, p. 453

*

Tipologii rutene: Claca la grâu, p. 829

Tipologii rutene: Claca la grâu, p. 829

*

Tipologii podoliene, p. 403

Tipologii podoliene, p. 403

*

Tipologii munteneşti, p. 287

Tipologii munteneşti, p. 287

*

Tipologii lazowiene, p. 369

Tipologii lazowiene, p. 369

*

Tipologii lazowiene, p. 299

Tipologii lazowiene, p. 299

*

Tipologii huţule: Sâmbra oilor, p. 833

Tipologii huţule: Sâmbra oilor, p. 833

*

Tipologii huţule, p. 449

Tipologii huţule, p. 449

*

Tipologii huţule, p. 441

Tipologii huţule, p. 441

*

Tipologii huţule, p. 271

Tipologii huţule, p. 271

*

Tipologii gurale, p. 351

Tipologii gurale, p. 351

*

Tipologii gurale din ţinutul Krakowiei, p- 279

Tipologii gurale din ţinutul Krakowiei, p. 279

*

Tipologii gurale, p. 289

Tipologii gurale, p. 289

*

Tipologii galiţiene, p. 839

Tipologii galiţiene, p. 839

*

Tipologii galiţiene, p. 423

Tipologii galiţiene, p. 423

*

Tipologii galiţiene, p. 415

Tipologii galiţiene, p. 415

*

Tipologii galiţiene, p. 413

Tipologii galiţiene, p. 413

*

Tipologii galiţiene, p. 409

Tipologii galiţiene, p. 409

*

Tipologii galiţiene, p. 405

Tipologii galiţiene, p. 405

*

Tipologii galiţiene, p. 341

Tipologii galiţiene, p. 341

*

Tipologii galiţiene, p. 337

Tipologii galiţiene, p. 337

*

Tipologii galiţiene (gurali), p. 309

Tipologii galiţiene (gurali), p. 309

*

Tipologii galiţiene din zona Stanislau, p. 419

Tipologii galiţiene din zona Stanislau, p. 419

*

Tipologii galiţiene din Bogdanova, p. 407

Tipologii galiţiene din Bogdanova, p. 407

*

Tipologii galiţiene: Cosaş din Tatra, p. 823

Tipologii galiţiene: Cosaş din Tatra, p. 823

*

Tipologii galiţiene: boikii, p. 425

Tipologii galiţiene: boikii, p. 425

*

Tipologii galiţiene: boikii, p. 295

Tipologii galiţiene: boikii, p. 295

*

Tipologie ruteană: La biserică, p. 401

Tipologie ruteană: La biserică, p. 401

*

Gurali din Zakopane, p. 267

Gurali din Zakopane, p. 267

*

Păstor din Zakopane, p. 331

Păstor din Zakopane, p. 331

*

Împăratul Franz Joseph, vizitând Galiţia, în vara anului 1880, p- 257

Împăratul Franz Joseph, vizitând Galiţia, în vara anului 1880, p- 257

 


Comments are closed