Cine și ce sunt ursitoarele? | Dragusanul.ro

Cine și ce sunt ursitoarele?

Prose Edda coperta

*

Toate mitologiile lumii vorbesc despre ursitoare, iar în unele, li se dau și nume. De pildă, în mitologia scandinavă, capitolul „Gylfaginning[1]”, se spune că „există trei fecioare ursitoare, pe care noi le numim Urdr, Verdandi, Skuld (trecut, prezent şi viitor), care decid destinul oamenilor”. Formularea aceasta explicită, care ține de civilizația primordială polară, completată, în primordialitate, de cea boreală, are o sinonimie mult mai savantă în „Upanișade”, unde se susține că „trecutul şi prezentul sunt o stare de somn, dar existăm şi în trecut, şi în viitor, prin Spiritul nemuritor”[2], deci prin „Sinele universal”, în condițiile în care „viaţa cade de la sine, aşa cum cade umbra unui om”[3].

*

Miturile – nu doar cel al ursirilor, al predestinării – vin din vremurile în care omenirea conștientizase Timpul („Timpul este Creatorul”[4]) și că „totul este fixat în viaţă aşa cum sunt fixate spiţele în butucul unei roţi”[5], anul fiind „o roată cu 720 spiţe, reprezentând zile şi nopţi. Circumferinţa acestei roţi, reprezentată de douăsprezece luni, este fără sfârşit. Această roată este plină de iluzie şi nu cunoaşte deteriorare… Dar această roată a timpului este pusă în mişcare de voi”[6], iar „roata timpului, reprezentată de an, are un naos cu şase sezoane. Numărul de spiţe ataşate este de douăsprezece, aşa cum este reprezentat prin cele douăsprezece semne ale Zodiacului”[7].

*

Miturile, deci, toate descinse din cartea primordială a omenirii, care se cânta, ca să nu se uite, înseamnă un triumf al gândirii umane, de „după ce a înfrânt pe tatăl Cronos”[8]. Cu o ultimă precizare, că, „De acolo, de sub copacul sfânt, / Au venit fecioarele tari în înţelepciune / Şi au făcut legile pentru fiii oamenilor / Şi au stabilit cursul sorţii lor”[9], „copacul sfânt” sau arborele vieții având rădăcinile în cer și crengile, florile și fructele pe pământ. În miturile vechi zac uitate și ignorate adevărurile pe care, astăzi, fizica cuantică le probează științific, dar fără să știe că adevărurile acestea au mai fost formulate în zorii metafizici ai omenirii.

*


[1] Young, Jean I., The Prose Edda, Cambridge, 1954, p. 12

[2] Katha-Upanishad, 2, p. 35

[3] Prashna-Upanishad, 4, p 42

[4] Prashna-Upanishad, 2, p 40

[5] Prashna-Upanishad, 3, p 41

[6] Mahabharata, III, p. 49

[7] Mahabharata, III, p. 50

[8] Hesiod, Teogonia, p. 6

[9] Voluspo, 20, p. 9