Bucovineni dispăruţi pe fronturile Austriei (XVI) | Dragusanul.ro

Bucovineni dispăruţi pe fronturile Austriei (XVI)

Ősterreichische Nationalbibliothek: Schützenstand beim Honved Inf. Rgt. Nr. 30, in Rarancze 1916

 

Petrea a lui Ioan Bardaş, din Măzănăieşti, a participat la război, ar fi căzut într-o luptă, în anul 1914, pe frontul rusesc, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Natalia a lui Petru Bardaş, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Toader a lui Petre Spoială, din Bosance, a participat la război şi ar fi căzut, în anul 1915, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Ana a lui Toader Spoială, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Ioan a lui Vasile Istratoie, din Frătăuţii Vechi, a participat la război şi ar fi murit în prinsoare italiană, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Catarina a lui Ioan Istratoie, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Fedor a lui Andrei Lazar, din Moldova, a participat la război şi ar fi căzut în anul 1914, pe frontul rusesc, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Makrena a lui Fedor Lazar, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Dumitru a lui Andrei Lazar, din Moldova, a participat la război şi ar fi căzut în anul 1916, în Carpaţi, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Aniţa a lui Andrei Lazar, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Ion a lui Atanasie Ţical, născut în Cuciurul Mare, la 13 noiembrie 1883 a plecat, în august 1914, la război şi ar fi murit pe câmpul de luptă lângă Halici, în septembrie 1914. De atunci şi până în prezent n-a mai sosit nici o ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Anei Ţical, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Dumitru a lui Grigori Huţul, născut în Horoşăuţi, la 17 octombrie 1886 a plecat, în primăvara anului 1915, la război. Rănit în luptă şi adăpostit lungă vreme în spitalul din Frankstadt, în Moravia, a trimis ultima scrisoare soţiei sale în 4 august 1918. De atunci şi până în prezent n-a mai sosit nici o ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Mariei Huţul, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Nicolai a lui Ioan Gavriliţa, născut în Horoşăuţi, la 22 martie 1880, a plecat, la 1 august 1914, la război şi ar fi căzut în luptă, în septembrie 1914, pe frontul de luptă sârbesc, lângă Foca, Bosnia. Până în prezent n-a mai sosit nici o ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Vasilcei Gavriliţa, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Ioan a lui Mihai Poştariuc, născut la 1 iunie 1889, agronom cu domiciliul ultim în Ceahor, s-a prezentat la serviciul cu arma, în noiembrie 1914. Ultima ştire de la dânsul este o carte poştală, adresată soţiei sale, Veronica Poştariuc, datată din 15 august 1916. Din cartea aceasta reiese că menţionatul a servit în Compania a VII-a din fostul Regiment austriac No. 18. Din acel timp lipseşte despre dânsul orice ştire. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Veronichii Poştariuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Vasile a lui Alexa Sevei, născut în Dubăuţi, la 5 august 1874, a plecat, din anul 1915, la război şi şi e dispărut din anul 1916, lipsind, până în prezent, orice ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Savetei Sevei, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Dimitrie a lui Ioan Davemuca, născut în Văşcăuţi pe Ceremuş, la 20 septembrie 1873, a plecat, în august 1914, la război. În vara anului 1916, a trecut în România (Regatul vechi) şi a dispărut, lipsind, de atunci, până în prezent, orice ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Catarinei Davemuca, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Artemie a lui Anani Diubec, născut în Cuciurul Mare, la 12 martie 1878, a plecat, în 1 august 1914, la război. În 1 august 1918, ar fi murit în Susica, Albania, de malarie. Până în prezent n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Varvarei Diubec, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Ioan a lui Samson Biliciuc, născut în Petriceni, la 7 august 1884 a plecat, în august 1914, la război şi ar fi murit pe câmpul de luptă, la 15 octombrie 1914. De atunci e dispărut şi până în prezent n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Ielenei Biliciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Ioan a lui Onufrei Nastasiciuc, născut în Cuciurul Mare, la 3 mai 1881, a plecat, în toamna anului 1914, la război şi e dispărut din anul 1916, lipsind, până în prezent, orice ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea lui Onufrei Nastasiciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Gheorghe a lui Ioan Olexiux, născut în Suchoverca, la 10 octombrie 1881, a plecat, în august 1914, la război. La finea lui septembrie 1914, a luat parte la lupta de la Miculişin, în Galiţia, din care vreme a dispărut, lipsind, până în prezent, orice ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Mariei Olexiuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Vasile a lui Petrea Popovici, născut în Dracineţ, la 21 noiembrie 1883, a plecat, în 1 august 1914, la război şi să fi căzut în luptă, la 29 april 1915. De atunci şi până în prezent n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Zenoviei Popovici, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Vasile a lui Toader Puteac, născut în Zelenău, la 28 ianuarie 1882, a plecat, la 1 august 1914, la război şi ar fi murit între 28 august şi 21 septembrie 1915, la un atac cu baioneta, lângă Sosnow, în Galiţia. Până în prezent n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Mariei Puteac, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Petru a lui Nicolai Vitriuc, născut în Roşa, la 2 februarie 1889, a plecat, la 1 august 1914, la război şi e dispărut din martie 1915, lipsind, până în prezent, orice ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Mariei Vitriuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Ioan a lui Petrea Wihnan, născut în Doroşăuţi, la 21 mai 1880, ar fi murit la 6 decembrie 1916, în Broket, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Anastasia Wihnan, născută Stadnek, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Teodor a lui Maftei Hnidei, născut în Clivodin, la 16 martie 1887, a fost înrolat în armata austriacă, la 1 august 1914, cu sediul garnizoanei la Pşemişl. În august 1914, a sosit ultimul semn de viaţă despre dânsul, după cum adevereşte primăria Clivodin. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Eudochia Hnidei, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Grigori a lui Nicolai Hrehoriac, născut în Revna, în 26 ianuarie 1878, a plecat, în 1 august 1914, la război. În 28 august 1918, a trimis soţiei sale ultima scrisoare, de pe frontul de luptă italian. De atunci şi până în prezent n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Anei Hrehoriac, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Nicolai a lui Maxim Mamaligă, născut în Revna, la 13 decembrie 1887, a plecat, la 1 august 1914, la război, luptând, în toamna anului 1914, la Rarancea. De atunci e dispărut, lipsind, până în prezent, orice ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Irinei Mamaligă, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”[1].

 

Ősterreichische Nationalbibliothek: Kiczera östlich Koziowa Gipfel 1000 m 1916

 

Michael Kilkus, din Suceava, a participat la război şi ar fi picat, în anul 1916, pe frontul rusesc, în Carpaţi, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Filomena Kilkus, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Nicolai a lui Ioan Tudan, născut în Cabeşti, la 14 septembrie 1867, înrolat fiind în armată, ar fi murit într-un spital din Ungaria, în anul 1916. Din primele luni ale anului 1916, lipseşte orice ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Catinca Tudan, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Ioan a Mariei Drelciuc, din Frasin, a participat la război şi ar fi picat, în anul 1915, pe frontul rusesc, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Susana a lui Ioan Drelciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Gavril a lui Grigori Costea, din Frătăuţii Vechi, a participat la război şi e dispărut din anul 1917, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea surorii sale, Frosina a lui Grgori Bilan, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Vasile a lui Gheorghi Vasilovici, din Valeasacă, a participat la război şi ar fi murit ca prizonier, în anul 1918, în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Axenia a lui Vasile Vasilovici, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Ilie a lui Dimitrie Ţugui, născut în Cupca, la 20 noiembrie 1881, ar fi murit, la finea lui iunie 1917, în Ungaria, localitatea Bereci, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Domnica a lui Ilie Ţugui, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Ioan a lui Vasile Czuprun, născut în Cincău, la 18 septembrie 1877, chemat sub arme în august 1914, a luptat, în vara anului 1918, în Albania. De atunci lipseşte, până în prezent, orice ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Mariei Czuprun, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Felix Raczkowski, din Ciartoria, a participat la război şi ar fi picat, în anul 1914, în Carpaţi, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea socrului său, Dumitru a lui Petre Bureşcu, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Dionisie a lui Vasile Hlewka, din Sadagura, născut în Rohozna, la 25 martie 1882, chemat la arme în august 1914, ar fi murit în luptă, pe frontul italian, la 10 august 1918, şi ar fi fost înmormântat pe muntele Lisenol, lângă Asiago. Până în prezent, lipseşte orice ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Valeriei Hlewka, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Nicolai a lui Nicolai Candre, din Valea Stânii, districtul Câmpulung, a participat la război şi ar fi picat, în anul 1917, pe frontul italian, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Marina a lui Nicolai Candre, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Meliton a lui Toader Costinean, născut în Ropcea, la 3 iulie 1885, ar fi murit, la 6 februarie 1918, în Prewoczowska, guvernământul Kurski, Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Ioanei a lui Meliton Costinean, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Ion a lui Nicolai Morhan, din Mărăţei, a participat la război şi ar fi picat, în anul 1917, în Carpaţi, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Ioana a lui Ion Morhan, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Longin Beleca, din Poiana Micului, a participat la război şi ar fi picat, în anul 1918, pe frontul italian, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Regina a lui Longin Beleca, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Anton Greisler, din Straja, a participat la război şi ar fi murit, în anul 1918, într-un spital militar din Lemberg, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Maria Greisler, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Ilie a lui Maxim Ionesi, din Frătăuţii Vechi, a participat la război şi ar fi picat, în anul 1916, pe frontul rusesc, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Domnica a lui Ilie Ionesi, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Ioan a lui Vasile Fiwczuk, născut în Coţmani, la 7 iunie 1889, chemat, în august 1914, sub arme, să se fi înecat, chiar la începutul lunii august 1914, într-o mlaştină, în Galiţia, lângă Socal, lipsind, până în prezent, orice ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Rachilei Fiwczuk, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Ieremia a lui Vasile Posteuca, născut în Stăneştii de Jos, la 8 octombrie 1890, a fost chemat, în anul 1914, luna august, la arme. Ultima ştire de la el, de pe câmpul de luptă, a sosit la 18 ianuarie 1915. De altfel, până în timpul de faţă, nu se află nici o ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Elenei Posteuca, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Trifon Dulgher, din Arbore,  a participat la război şi ar fi murit, în anul 1916, în tabăra din Şipote, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Floarea a lui Trifon Dulgher, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Petrea a lui Ioan Piţul, născut în Camenca, la 25 februarie 1884, a fost chemat, în 1 august 1914, sub arme şi a luptat pe frontul galiţian, trimiţând soţiei sale ultima scrisoare din Leov, în luna noiembrie 1915. Până în prezent, n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Mariei a lui Petrea Piţul, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Ioan a lui Gheorghe Rusu, născut în Tereblecea, la 19 ianuarie 1878, a fost chemat, în august 1914, la armată. În septembrie 1914, zăcea rănit în spitalul din Cernăuţi, de unde, apoi, în luna octombrie 1914, a fost transportat de ruşi la Siberia. De atunci şi până în prezent, lipseşte orice ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Leontinei a lui Ioan Rusu, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Ioan a lui Toader Basaraba, născut în Boian, la 10 noiembrie 1874, ar fi murit, în Postul Mare 1916, în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Nastasiei Basaraba, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Ioan a lui Ştefan Iavorenco, născut în Bărbeşti, la 24 august 1867, trecând, cu trupele austriece, în Ungaria, în luna decembrie 1916, ar fi murit, cu puţine zile înaintea Crăciunului anului 1916, în Tihuţa, Ungaria. Până în prezent, n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Eudochiei Iavorenco, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Nicolai a lui Mihai Palahniuc, născut în Berbeşti, la 10 septembrie 1886, a fost chemat, în august 1914, sub arme şi, luând parte la luptele de pe frontul rusesc, ar fi murit în noiembrie 1914. De atunci şi până în prezent, n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Mariei Palahniuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Leonti a lui Onufrei Romanczuk, născut în Văslăuţi, la 17 iunie 1880, a fost chemat, în primăvara anului 1915, sub arme şi a luptat pe frontul italian, şi ar fi murit acolo, în toamna anului 1915. Până în prezent, lipseşte orice ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Nastasiei Romanczuk, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Dumitru a lui Iacob Voloşciuc, născut în Cuciurul Mare, la 24 august 1888, a fost chemat, în august 1914, sub arme şi a luptat pe frontul galiţian. Aici ar fi fost lovit de un şrapnel şi ar fi murit în octombrie 1914, lângă Nicolaiew, în Galiţia. Până în prezent, n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Domnicei Voloşciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Franz Baumgärtner, născut în Molodia, la 26 mai 1890, a fost chemat, în anul 1915, sub arme, petrecând, până în anul 1916, în Stanislau, apoi a plecat pe frontul italian, de unde a trimis, la 22 iunie 1918, fratelui său, Petru, ultima scrisoare. Până azi lipseşte orice ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea lui Peter Baumgärtner, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Vasile a lui Mihai Isopescu, născut în Zastavna, la 31 august 1888, înrolat, la 1 august 1914, în armata austriacă, şi lipseşte, din ziua plecării sale, în august 1914, orice o ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Maria Isopescu, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Gheorghe a lui Mihai Palamariuc, născut în Voloca, la 4 aprilie 1887, a plecat, în august 1914, la război şi e dispărut de la finea lunii august, nesosind, până în prezent, nici o ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Eugeniei Palamariuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

Atanasie a lui Ioan Ivoniac, născut în Banila pe Ceremuş, la 14 octombrie 1882, luptând pe frontul italian şi rănit fiind grav de un şrapnel, să fi murit într-un spital din Triest, la finea lunii august 1916. Până în prezent, n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Nastasiei Ivoniac, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

 

David a lui Leib Zeller, născut în Rohozna, la 9 octombrie 1881, ar fi murit, la 24 decembrie 1919, în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Salei Zeller, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”[2].

 

Ősterreichische Nationalbibliothek: Kiczera Blick nach Südost auf die Makowka 1916

 

[1] Monitorul Bucovinei, Fascicula 11, Cernăuţi 30 martie nou 1921, pp. 128-133

[2] Monitorul Bucovinei, Fascicula 9, Cernăuţi 15 martie nou 1921, pp. 98-105


Comments are closed