Bucovineni dispăruţi pe fronturile Austriei (XVII)

Feldmess beim 12 J. D. komdo am Christtage, 1916, in Neagra Sarulin

„Grigore Pădure, născut în 19 noiembrie 1875, ţăran din Pătrăuţi pe Siret, s-a înrolat, cu ocazia mobilizării generale, la oaste şi, în anul 1916, a căzut el în prinsoare la ruşi. Întorcându-se, în anul 1917, din prinsoare, a venit el în spitalul Pardubirtz, apoi la Regimentu 22, la Fridek-Mistek. Acolo să fi murit el, la 27 decembrie 1917, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Axeniei Pădure, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Doroftei a lui Petrea Globac, născut în Petriceni, la 5 noiembrie 1876, chemat, în august 1914, sub arme şi ajungând, în toamna anului 1915, în captivitate la ruşi, să fi murit într-un spital din Atrachan, la finea anului 1915. Până în prezent lipseşte orice ştire despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Mariei Globac, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Parftemi a lui Iacob Vacarec, născut în Stăuceni, la 4 august 1887, a plecat la război, în 1 august 1914, şi ar fi murit pe frontul italian, în toamna anului 1918, zdrobit de o grenadă. De atunci şi până în prezent n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Magdalenei Vacarec, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan a lui Toader Şciur, născut în Iurcăuţi, la 5 septembrie 188o, a plecat, la începutul războiului mondial, la luptă şi ar fi căzut luptând lângă Vistula, în luna octombrie 1914. Până în prezent n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Domnei Şciur, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Vasile a lui Gavril Dancec, născut în Părăul Negru, la 4 noiembrie 1888, a fost chemat, în august 1914, la armată şi a luptat îndeosebi pe frontul rusesc, La 31 august 1916, ar fi picat la un atac la baionetă, dat din partea ruşilor. Din acel moment e dispărut, lipsind, până în prezent, orice ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Mariei a lui Vasile Dancec, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Toader a lui Ilie Babii, născut în Corovia, la 1 august 1888, a plecat, în 11 noiembrie 1914, la război şi, de atunci şi până în prezent n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Samfirei Babii, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan a lui Vasile Paziuc, născut în Zastavna, la 27 februarie 1880, a plecat, în 1 august 1914, la război şi ar fi căzut în luptele de la Bolovce, Galiţia, la un atac cu baioneta, în toamna anului 1914. Până în prezent n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Alexandrei Paziuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan a lui Vasile Barabaşciuc, născut în Zastavna, la 9 septembrie 1885, a plecat, în 1 august 1914, şi ar fi căzut în lupta de la Nicolaico, Galiţia, în toamna anului 1914, în luna septembrie, lipsind, până în prezent, orice ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Mariţei Barabaşciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Petre a lui Pamfil Coroamă, din Voitinel, a participat la război şi ar fi picat în anul 1915, în Carpaţi, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea mamei sale, Ana a lui Pamfil Coroamă, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Silvestru a lui Todor Vicovan, din Bilca, a participat la război şi e dispărut din anul 1918, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Domnica a lui Silvestru Vicovan, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Constantin al Anghelinei lui Ştefan Scheul, din Horodnicul de Sus, a participat la război şi ar fi murit în anul 1918, în prinsoare în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Eugenia a lui Constantin al Anghelinei Scheul, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Nicolai Avram, din Suceava, a participat la război şi e dispărut din anul 1916, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Ana Avram, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Roman a lui Gheorghe Curuleţ, din Călineşti Ienachi, a participat la război şi e dispărut din anul 1914, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Paraschiva a lui Roman Curuleţ, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”[1].

Strasse in Jakobeny, 1916

„Nikon Panczuk, născut în Sârghieni, la 1 aprilie 1873, ar fi murit, la 20 martie 1918, în Lublin, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Ana Panczuk, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Vasili a lui Ştefan Solonca, născut în Volcineţ, la 21 iunie 1866, fost cu domiciliul ultim tot acolo, fu recrutat, în anul 1915, şi înrolat în armata austriacă. Din anul 1916 lipseşte orice veste de la numit. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Maria Solonca, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Titus a lui Petre Schwarz, născut în Huta Nouă, la 7 ianuarie 1882, chemat sub arme, în august 1914, a dispărut, din iunie 1916, lipsind, până în prezent, orice ştire despre dânsul. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Klarei Schwarz, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Vasile a lui Ion Ciorneiciuc, născut în Cuciurul Mare, la 31 decembrie 1875, ar fi murit, în ianuarie sau februarie 1920, în Brindisi, Italia, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Mariei Ciorneiciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Anton a lui Wenzel Wajda, născut în Văşcăuţi, la 3 iunie 1880, cu domiciliul în Văşcăuţi, a intrat, cu ocazia mobilizării generale, în armata austriacă şi a luat parte, cu Regimentul 22 de Ţintaşi, la luptele din Carpaţi. În primăvara 1915, ar fi murit el, în urma unei răniri grele şi ar fi fost înmormântat în Carpaţi. Din acest timp lipseşte orice veste despre dânsul. Emil Zenkowski, aprod lângă judecătoria de ocol din Văşcăuţi, să-l fi citit, arătat ca mort, în lista dispăruţilor, care s-a aflat, înainte de invaziunea a treia a ruşilor, la judecătoria de ocol. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Michalinei Wajda, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Daniil al Varvarei Kitar, născut în Văslăuţi, la 18 decembrie 1875, chemat sub arme, în anul 1914, în luna august, şi ajungând în captivitate la ruşi, ar fi murit, la 8 octombrie 1916, în localitatea Solotaja Orda, în Rusia. Până în prezent nu e nici o ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Alexandrei Kitar, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ostafi a lui Vasile Moisiuc, născut în Lujeni, la 18 septembrie 1872, ajungând el, în anul 1915, în captivitate la ruşi, s-a îmbolnăvit de tifos şi să fi murit, după cum susţin martorii, într-un spital din Sirauc, în Rusia. Până în prezent lipseşte orice ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Axeniei Moisiuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Onufrei a lui Macovei Rotar, născut în Poieni, la 4 iulie 1883, a fost angajat, în anul 1916, la lucrările de tranşee de lângă Cernauca-Rarancea. De atunci şi până azi nu e nici o ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Evei a lui Onufrei Rotar, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan a lui Gheorghe Istrati, născut în Crasna lui Ilschi, la 2 faur 1883, chemat fiind, în august 1914, sub arme, ar fi căzut lângă Goriţa, în 10 octombrie 1916, lipsind, până în prezent, orice ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Domnicei Istrati, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Nicolai a lui Toader Kuziak, născut în Doroşăuţi, la 26 aprilie 1882, chemat sub arme, în august 1914, a dispărut, la 10 august 1916, lipsind, până în prezent, orice ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Mariei Kuziak, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ipolit a lui Teodor Rebiuc, născut în Carpciu pe Ceremuş, la 11 noiembrie 1883, chemat sub arme la începutul lunii august 1914, a dispărut din luna septembrie 1914, lipsind, până în prezent, orice ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Varvarei Rebiuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Silvestru a lui Nicolai Cuciurean, născut în Ciudei, la 25 faur 1884, chemat la arme încă la începutul războiului, în 1914, a dispărut, lipsind din 15 septembrie 1914 orice ştire despre el. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea Nastasiei Cuciurean, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”[2].