1859: Toate aceste solemnităţi şi bucurii | Dragusanul.ro

1859: Toate aceste solemnităţi şi bucurii

Bucuresti FAMILIA 13 nov 1866

*

Ţara Românească. Bucureşti. Duminică, în 20/8 februarie, între 2 şi 3 ore după-amiază, Domnul Alexandru Ioan Cuza sosi în capitala ţării, unde fu primit de către autorităţile publice şi de către trupe, întocmai după programa emisă din 4/16 februarie, de ministrul trebilor din lăuntru, domnul Nicolae Golescu, şi cu acel adaos cum că mulţimea poporului de toate clasele, care întâmpinase pe noul Domn, până afară, la bariera capitalei, şi împluse toate străzile, în trăsuri, pedeştri şi călare, nu s-a mai văzut niciodată, la nici un fel de ocaziune, până acum, iară entuziasmul care se văzu peste tot iarăşi abia va fi mai având vreo pereche în istoria ţării româneşti. Bucureştenii au şi avut ocaziune bună de a întrece, în toată privinţa, pe ieşeni cu primirea, din cauză că lor nu le-a venit fără veste şi au ştiut de timpuriu ziua plecării Domnului de la Iaşi, iară răstimpul l-au folosit toate autorităţile şi toate clasele e popor, spre a face pregătirile colosale.

*

Numai arcurile de triumf, care s-au clădit în capul străzii de către Băneasa, adăpostul de primire, tot acolo, şi altele au costat peste două mii galbeni; numai de la Braşov sau adus la 40 mii pahare de iluminaţie, peste câte s-au mai putut cumpăra de acolo, din loc. Marşuri şi hore noi se auzeau pe toate străzile şi în toate familiile. Într-aceea ca pentru ca să se observe şi în descrierea solemnităţii oareşcare ordine, se cuvine a reproduce programa; iar descrierea mai pe larg se va reproduce, peste puţin, de către toate jurnalele locale[1].

*

Programa, întocmită de către consiliul administrativ extraordinar pentru solemnitatea primirii Măriei Sale Alexandru Ioan I, domnul principatelor Moldova şi Valahia, în capitală:

*

„Bucureşti, la Februarie 1859

*

1. La întâiul rond al Şoselei Kiseleff, se va aşeza un cort cu cabină, unde Măria Sa se va coborî din trăsura de drum;

*

2. Întâmpinarea la cort se va face:

a). De consiliul municipal al capitalei, cu pâine şi sare, după obicei, ţinându-se şi un discurs de către domnul Prezindent al municipalităţii, potrivit cu ocazia;

b). De şeful oştirii, însoţit de ştabul domnesc şi ştabul ostăşesc, călări;

c). În faţa cortului vor fi înşiruite un escadron de cavalerie şi două batalioane de infanterie;

*

3. După citirea discursului, se va pune în dispoziţiunea Măriei Sale o caretă cu patru cai şi un cal de călărie, pentru intrarea în capitală;

*

4. Cortegiul va porni către Mitropolie în chipul următor:

a). Jandarmeria;

b). Prezidentul municipalităţii, Vornicul de oraş şi Vornicul de temniţe, călări:

c). Corporaţiile, cu steagurile lor şi eşarfele;

d). Un escadron de cavalerie;

e). Măria Sa Domnul, înconjurat de ştabii domnesc şi ostăşesc, călări; având pe Şeful Poliţiei în stânga;

f). Două batalioane de infanterie vor încheia cortegiul.

*

În timpul mergerii, de la barieră, la Sfânta Mitropolie, clopotele se vor trage pe la biserici.

*

5. Ajungând, în această rânduială, la Sfânta Mitropolie, Măria Sa va fi primită în biserică de Eminenţa Sa Părintele Mitropolit, de domnii membri ai Adunării Naţionale, de domnii miniştri şi de înalţii funcţionari, unde se va săvârşi „Te Deum”; apoi, trecând în sala Adunări, se vor înfăţişa Măriei Sale cuviincioasele felicitări din partea autorităţilor publice;

*

6. După săvârşirea acestei ceremonii, domnii miniştri procedează singuri pe Măria Sa la palatul de rezidenţă, unde-l primesc;

7. Seara, va fi iluminaţie mare, şi la teatru se va da o reprezentaţie potrivită cu ocazia;

8. Se va da şi un bal, în sala teatrului, de către municipalitate, în ziua ce se va hotărî pentru aceasta.

*

Ministru din lăuntru al Ţării Româneşti,

Nicolae Golescu”.

*

Domnul Alexandru Ioan Cuza este un bărbat în vârstă de 39 ani, de statură mijlocie, de o compacţiune sănătoasă, faţa cevaşi brunetă, ci plăcută, ţinuta trupului ostăşească, mişcarea sprintenă; activitate nepregetătoare de zi şi de noapte, vieţuire simplă, nemăiestrită.

*

Mai încolo, Domnul Cuza, pe cât este de afabil, pe atâta e sever şi strâns întru tot ce priveşte serviciul public. Începând de la ostăşimea ţării de toate armele, toate directoriile publice, a pus Domnul Cuza jurământul de credinţă, încă înainte de a călca Măria Sa pe pământul Ţării româneşti; iar clerul întreg îl pomeneşte, împreună cu soţia sa, Elena, în oficiul dumnezeiesc.

*

Din 18/7 februarie încoace, capitala era îndesită de oaspeţi, veniţi din toate ţinuturile ţării. Toate aceste solemnităţi şi bucurii însă trebuie să fie şi ele, ca toate altele din lume, adumbrite de un nor posomorât, acela provine de la îndoielile care mai ţin în privinţa recunoaşterii Domnului; pentru că nimeni nu poate prevea cum va ieşi votul celor mai noi conferinţe din Paris. Într-aceea, naţiunea merge, precum vedem, tot înainte, tot mai departe. Domnul, asemenea. Care vor fi urmările? Aceasta o ştie numai Dumnezeu (Gazeta Transilvaniei, nr. 6, 12 februarie 1859, pp. 26, 27).

*


[1] În „Ost deutsche Post” din 19 februarie 1859 se ivi un anacronism ridicol, după care A. I. Cuza, încă la 12 februarie, ţinuse intrarea sa în Bucureşti. Amăgirea se făcu prin telegraf – nota Gazetei Transilvaniei.


Comments are closed