Ziua Artelor Plastice Bucovinene, cu cărţi

1932: „Duminică 31 Ianuarie 1932: În Cernăuţi are loc constituirea Societăţii artiştilor şi amicilor artelor plastice” (Calendarul „Glasul Bucovinei” 1933, pg. 81). Ştirea, singura ştire exactă, confirmată, de altfel, şi de Mircea Streinul, doar de Mircea Streinul, a apărut la rubrica „Cronica întâmplărilor mai însemnate / de la 1 Decembrie 1931 la 30 Octombrie 1932”, fără alte amănunte, dar parcă pentru a mai stăvili entuziasmul exagerat al manifestărilor monden-plastice din anul respectiv, deşi mondenitatea cernăuţeană era asigurată de personalităţi culturale de primă mână, din moment ce primar al capitalei Bucovinei era Dimitrie Marmeliuc (1886-1970), istoric literar, folclorist, publicist, decorat, pentru sângele vărsat la Oituz, de însuşi Regele, cu „Coroana României”, iar viceprimar era profesorul universitar Petru Luţa, unul dintre marii „amici ai artelor plastice din Bucovina”.

2018: Miercuri, 31 ianuarie 2018, în Sala „Elena Greculesi” a Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera” din Suceava, s-a sărbătorit Ziua Artelor Plastice Bucovinene, pentru a opta oară, prin decernarea titlurilor de „Seniori ai Artelor Plastice Bucovinene” pictorilor Dumitru Rusu, Viorica Ana Moruz şi Tiberiu Cosovan (om cu merite uriaşe în promovarea artelor plastice bucovinene), diplomele şi premiile fiind înmânate, din partea Consiliului Judeţean Suceava, de către domnul vicepreşedinte Gheorghe Niţă. Moderator al manifestării ai fost doctorul în istorie Gabriel Cărăbuş, director al bibliotecii. În publicul de elită al manifestării pot fi regăsiţi scriitorii Octavian Nestor, Ioan Manole, Viorica Petrovici, Mihaela Grădinariu, Alexandru Ovidiu Vintilă, Constantin Horbovanu, artiştii plastici Radu Bercea, Iosif Csukat, Toader Ignătescu, ziaristul cernăuţean Dan Ceaucă, ziariştii de la „Monitorul de Suceava”, în frunte cu liderul lor, Tiberiu Avram, precum şi o viitoare mare pictoriţă, nepoţica Vioricăi Moruz, care a stat lângă mine şi am putut să o şi pozez.

1932: Pictorii bucovineni se constituiseră, practic, într-o grupare artistică cu ocazia expoziţiei de toamnă din 1931, când Eugen Pohonţu, pe atunci singurul critic de artă al Bucovinei, relansase, cu şi mai multă persuasiune, ideea necesităţii constituirii unei societăţi profesionale a artiştilor plastici, idee întrezărită, după cum susţine Mircea Streinul, încă din 1927, cu ocazia expoziţiei lui Radu Giurgiuveanu şi a lui Paul Verona. Pohonţu a dat imboldul necesar pentru ca, în 31 ianuarie 1932, Societatea Artiştilor şi Amicilor Artelor Plastice din Bucovina să devină o realitate, iar datorită acestui imbold a şi fost considerat drept primul preşedinte al societăţii, al doilea fiind, din 31 ianuarie 1932, până în 31 ianuarie 1933, pictorul Paul Verona, stabilindu-se, astfel, o tradiţie a unei preşedinţii de un singur an, într-o alternanţă amic-artist, probată şi în 1935, când preşedinte al Societăţii era „amicul artelor plastice din Bucovina” Petre Luţa, pe atunci viceprimar al Cernăuţilor.

2018: Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava, domnul Gheorghe Niţă, a avut un discurs inspirat, apoi a trecut la înmânarea diplomelor, fără să-şi ascundă bucuria, dar şi emoţiile de a fi părtaş la un astfel de eveniment. Apoi au vorbit noii Seniori ai Artelor Plastice Bucovinene (în 2017, au primit acest titlu, la domiciliile lor, pictorii: Ana Constantines, Dimitrie Savu şi Adrian Bocancea), Tiberiu Cosovan aducând în prim-plan, cu ocazia cuvântului său, cartea de poezie „Luntrea de ceară”, de Roman Istrati, poetul sărbătorit în Ziua Artelor Plastice Bucovinene.

Despre cele două cărţi, cu titlul „Luntrea de ceară”, cea a lui Roman Istrati şi cea de fârtate a mea, au vorbit poetesa Mihaela Grădinariu (un splendid eseu) şi ziaristul cernăuţean Dan Ceucă, partener lui Roman Istrati în fundaţia transfrontalieră, care, cu sprijinul unor suceveni cu suflet şi a Consiliului Judeţean Suceava, îşi va începe activitatea în curând. Iar mie nu-mi mai rămâne decât să vă prezint o scurtă cronică foto a Zilei Artei Plastice Bucovinene şi a zilei „Luntrea de ceară”, închinată memoriei şi operei lui Roman Istrati.

*