roman istrati: Putere de-a fi

Şi nu-i rază aceea

ce nu lasă umbră

soarele însuşi există

o dată prin zi

şi o dată prin noapte

şi lumina-i putere de-a fi

aşa cum cireşele sunt

jumătate crude, jumătate coapte.

*

Acestui timp îi stau

în noi cumplitele moaşte

şi-i doar cenuşă însemnul

când timpul îngust

e însăşi sămânţa ce-l naşte;

atunci când facem vreo pradă

ştim bine că-n lucruri e voie

ca partea din umbră să cadă.

*

Pasul nu moare decât înăuntru

şi nu ştim cât poate

de mult să ne doară

noi suntem steaua

ce nu o cunoaştem

restul e doar ce rămâne din zbor

suntem bogaţi fiindcă ne naştem

sub patrafir de cocor;

*

sfârşitu-i stingerea luminii din sine

şi nu a celei venind din afară.