Raiul primarului Ion Lungu
*
Fotografia, făcută în urmă cu două săptămâni, când numai în Ardeal înfloriseră cireşii, nu are nici în clin, nici în mânec (mânec, nu mânecă!) de-a face cu Ion Lungu. Aparţine Tipografiei “Muşatinii”, iar poziţionarea lui, sub protecţia clădirilor, în curtea interioară a tipografiei, plus căldura care vine din secţii, îl ajută să înflorească mult, mult mai devreme decât ceilalţi.
*
*
Suceava lui Ion Lungu este cea a unei primăveri urâte, buruienoase, tufoase, cu alei desfundate, care nu au mai fost reparate din vremea lui Ceauşescu, decât până la casa lui cutare sau cutare dintre ciracii politruci ai lui Lungu.
*
Pardon, Suceava lui Lungu e lustruită ca un briliant, curată, pavată şi protejată de maşini, dacă trece prin faţa crâşmei lui, cândva fostă Galerie de Artă a Sucevei.
*
*
Fără îndoială, n-ar fi de dorit ca ditamai crâşmoiul cu franciză să fie flancat de nişte alei, precum cele pe care ne rupem noi pingelele, dar şi capul, din moment ce-l tot votăm, într-o veselie, pe savantul din Prelipca.
*
*
În fond, noi, alegătorii (şi eu am făcut prostia de a-l vota!), trebuie să ne tot hurducăm minţişoarele, ca nişte sărăntoci resemnaţi ce suntem, în vreme ce primarul nostru, Domnul Ion Vodă Lungu, cu comorile lui, la care şi Petru Rareş cată cu invidie (şi Rareş a ajuns jerpelit ca şi noi!), reprezintă însăşi concreteţea promisiunii “Să trăiţi… bineee!”.
*
*
Altfel, privită de după colibele pentru fân ale lui Lungu, Suceava nu arată chiar rău, urâţenia construcţiilor ceauşiste transformându-se în frumuseţe de capodoperă, prin comparaţie cu tălpoaiele grosolane de beton ale lui Lungu.
*
*
*
Lungu ca Lungu, Suceava lui ca Suceava lui! De ce să-mi pese, când, peste un sfert de ceas, la tipografie mă aşteaptă nişte cărţi, aflate în lucru, şi, mai ales, cireşul primăverii din sufletul meu?
*
*