Pigmeul Eugen Nicolaescu şi siguranţa naţională

Pigmeul ministerial Eugen Nicolaescu: Medicii atentează la siguranţa naţională!

*

Nu-mi mai arde de râs. Nici de plâns. Prea mă apasă furia sălbatică de a pune mâna pe o joardă şi de a-l căta pe ăla, cerşetorul ăla de voturi “liberale”, contabilul ăla ratat într-o ureche şi fudul de cealaltă, nicolaescuţul pe care votul nostru l-a cărăbănit în moţul ţării, cu drept de a-şi revărsa dejecţiile creieraşului peste destinul nostru, al tuturor.

*

Că ne conduc proştii, incompetenţii, parveniţii cei mai jalnici şi mai nesătui, mai treacă-meargă, din moment ce noi i-am votat, într-o clocotire vrăjmaşă, provocată de viitorul care nu mai este ceea ce trebuia să fie. Că fură ăştia de ne seacă de suflete, că distrug ţara asta cu o vrăjmăşie de neînţeles, că sunt mai răi şi mai dezgustători, prin slugărnicia faţă de alţii, decât fanarioţii de odinioară, iarăşi, li se poate ierta. În fond, ne-am resemnat mioritic cu gândul că noi suntem neamul veşniciilor de sacrificiu.

*

Dar să apară ăsta, contabilaşul, monstruleţul parvenit, nicolaescuţul, un neica-nimeni care huzureşte pe seama umilinţei îndurată de toţi, nu numai de medici, şi să se răstească, aşa, cruciş, cu un ochi la făină şi cu celălalt la slănină, la medicii ajunşi la disperare, că ar pune în pericol siguranţa ţării, e prea de tot. Iar fără joarde, ciomege şi şuturi în poponeţele lor preţios gânditoare, nu se mai poate!

*

Câtă dreptate avea bietul Bolintineanu, când scria că doar “cei ce poartă jugul şi-a trăi mai vor / merită să-l poarte, spre ruşinea lor”!

*

Vai de ţara ajunsă pe mâinile iliescuţilor, băsescuţilor, pontauţilor, antonescuţilor, bocăuţilor, nicolaescuţilor!