O călătorie prin Transilvania anului 1836

John Paget și Arrin Smith, 1836: Apeductul turcesc

În vara anului 1836, doi englezi, ilustratorul Arrin Smith și publicistul John Paget (1808-1892), au vizitat Transilvania. Din notițele celor doi a rezultat cartea ilustrată „Hungary and Transylvania / with remarks on their condition, social, political and economical”, publicată, la Londra, abia în anul 1855, atunci când Europa în fierbere părea că va renaște din propria ei cenușă. Interesul englezilor pentru Transilvania fusese stârnit, fără îndoială, de Franz Joseph Sulzer (20 mai 1727, Laufenburg – sfârșitul anului 1791, Pitești), cărturarul german care publicase, în 1782, „Geschichte des transalpinischen Daciens” (Istoria Daciei Transalpine), în care figurau și cântece naționale românești ale vremii, pe care „Zicălașii” le-au retrezit la viață, în 2015. Printre români, încă nu se vorbea de dacism, pentru că Hasdeu încă nu introduse tema în discuție (avea să o facă în 1867, printr-o conferință publică, vioi contrariat că își revendicau rădăcini dacice și rușii, și germanii, poftind gurile Dunării).

John Paget și Arrin Smith, 1836: Brașov

Mărturia lui John Paget ia în discuție tezele lui Franz Joseph Sulzer (de aici simpatia netrucată pentru „Wallacks”), pe fondul unei interesante cărți de călătorie, în care desenele lui Arrin Smith deslușesc o surprinzătoare românime. Dacă nu ar fi fost interesul meu pentru templul de la Densuș, cu mult anterior tentativei de istoricizare pe care o numim dacism, probabil că nu aș fi dat de această mărturie engleză niciodată. Dar, dacă tot mi-a ieșit în cale, haideți să vă arăt ilustrațiile, urmând să revin cu o traducere a capitolului V – „Valley of Hatszeg”, în care „Demsus. The Leiter-Wagen. Roman Temple – its Form and probable History. Paintin in Wallack Churches” (pp. 119 şi urm.), care ia în discuţie „forma şi istoricul probabil” al zigguratului de la Densuş.