Kolbenheyer: Motive ale cusăturilor ţărăneşti din Bucovina (II)
Tezaurul de memorie bucovineană, încredinţat viitorimii, în 1912, după două decenii de documentare, de către cărturarul german Erich Kolbenheyer[1], va contraria, cu siguranţă, pe oricare bucovinean care va vedea cele 75 de planşe, cu cusături tipice pentru satele bucovinene ale vremii. Bucovineanul are în sânge sentimentul că lumea s-a născut şi sfârşeşte odată cu el, iar ce n-a văzut el prin dulapurile cu vechituri ale bunicii sale nu există, e un fals, o minciună şi o compromitere răuvoitoare a obştii în rândurile căreia a văzut lumina zilei. Fără discuţie, bucovineanul de asta, dincolo de faptul că este de o întristătoare şubrezenie estetică, are o pâclă a memoriei atât de făloasă, încât nu mai judecă, ci doar etichetează.
Despre epoca de „românizare” a celor câtorva decenii ale României Mari, bucovineanul nu a auzit, pentru că nu i s-a spus, pentru că nu era voie să i se spună, iar astăzi nu-i patriotic să ştii adevărul. Prin urmare, suficient în mod tradiţional, bucovineanul de astăzi va plesni din biciuşca libertăţii de exprimare şi se va rupe şi mai mult de splendidele sale rădăcini, prin necunoaştere, prin uitare şi indiferenţă.
Spuneam că planşele făcute de Erich Kobenheyer, nu după modelele expuse la expoziţia de industrie casnică din Cernăuţii anilor 1890, ci după cele care existau prin toate aşezările Bucovinei, înseamnă un patrimoniu de memorie exemplar. Deşi supusă fireştilor degenerescenţe care afectează, prin absenţa iniţierilor, în favoarea regulii lui „aşa am apucat”, arta casnică, aidoma tuturor produselor spiritualităţii umane, conservă simbolismul ancestral al civilizaţiilor totemice polară şi boreală, aflate în interferenţe mai ales după migrarea unor triburi nordice spre Mediterana. Iar simbolismul acesta, al primilor civilizaţii de oameni vorbitori, nu reprezintă altceva decât „poruncile” scrise pe cer, adică regulile agraro-calendaristice, desluşite de un iniţiator care îi învăţase cum să se folosească de unele „noduri ale Timpului”[2] şi care „a examinat bolta înstelată şi a redus într-un sistem armonios mişcările celor şapte stele ale Ursei Mari” şi „a stabilit cele patru anotimpuri, cu lunile şi zilele lor, a inventat cinci ceremonii ritualice şi a desemnat patru păstori de oameni, conduşi de el, Stăpânul Munţilor”[3].
Fără îndoială, puzderia de generaţii de după „Stăpânul Munţilor” Anu, au uitat semnificaţiile, cu excepţia celor agrare (odată cu răsăritul căror constelaţii să are, să semene, să culeagă etc.), pe care le-a „notat” pe pietre, pe lemn, pe îmbrăcăminte. Iar în anii 1890-1912, anii documentării bucovinene pentru Erich Kolbenheyer, aceste grupuri de simboluri sacre încă se mai foloseau, inclusiv în ornamentaţia bisericească – de influenţă bizantină, dar beneficiind de zugravi cu tulburătoare iniţieri.
Ţărani, români sau slavi, din Bucovina nu doar că ştiau şi foloseau la fel această simbolistică iniţială, pe care o considerau proteguitoare, dar, indiferent de etnie, ţăranii foloseau şi simbolistica drept-liniară, şi pe cea cromatică din vremurile de tot cărunte. E drept că, din motive pur estetice, în arta lor casnică, ţăranii români, ruteni şi huţuli – cum îi nota Kolbenheyer, combinau şi simbolurile grafice, şi pe cele cromatice, căutând modele noi, care, aşa cum de altfel şi sublinia învăţatul german, era contrafaceri, dar încă suficient de inspirate.
În privinţa simbolurilor drept-liniare, toţi foloseau, rombul (dubla natură, pământească şi cerească), pătratul (raiul pământesc), triunghiul (iniţierea pe munte, când este cu vârful în jos şi în ceresc, atunci când este cu vârful în sus), floarea sau steaua în 8 petale sau colţuri (Soarele, Dumnezeirea, element grafic obţinut prin suprapunerea rombului peste pătrat, aşa cum se întâmplă în toate bisericile noastre), arborele vieţii sau columna celestă (metafora urcuşurilor ceremoniale pe munte, muntele fiind, de fapt, columna celestă), scara spre cer (vă mai amintiţi de tracul care şi-a supus tribul, lucrând o scară, spunând că vrea să urce în cer?), calendarul lunar (calendarul fazelor lunare, reprezentat de sinusoida orizontală sau de zig-zagul cu aceeaşi dispunere) şi, bineînţeles, cele două cruci „cucuteniene”, cea dreaptă şi cea oblică, prima fiind simbolul Soarelei Zilei, iar cea oblică a echinocţiilor.
Corespondenţele cromatice ale simbolurilor drept-liniare erau, dacă e vorba să ne referim la epoca la noi ştiută drept cucuteniană, roşu (soarele), alb (luna, crăiasa care „coase la gherghef” primăvara) şi negru (pământul, Mama Terra sau „Fecioara Neagră” de la Sagrada Familia).
Românii au păstrat, până târziu, aceste trei culori sacre, şi de-abia spre sfârşitul secolului XIX au adăugat câte „o culoare locală”, tot simbolică şi sacră. Berchişeştii şi Corlata, de pildă, au adăugat, drept culoare secundară, „de fundal” – cum o numea Colbenheyer, verdele, iar Drăgoieştii megieşi, albastrul. Fără îndoială, cele trei culori, pe care huţulii le adăugau culorilor simbolismului cromaticii primordiale, adică verde (primăvară, natură, renaştere), albastru (cer şi concreteţea cerului, apa) şi galben sau galben-portocaliu (soarele zilei, pentru că soarele roşu era al răsăritului, la întâlnirea cu alba „stea a dimineţii”, cum se numea Luceafărul de Ziuă, adică planeta Venus, care preluase din prerogativele Lunii, înainte de a se transforma în Sfânta Vineri).
Cum nu intenţionez, aici, un eseu de istoria culturii, vreau doar să menţionez, pe baza notaţiilor după fiecare planşă făcută de Colbenheyer, că simbolistica drept-liniară este comună tuturor comunităţilor etnice bucovinene, iar cea slavă se distinge, în cazul satelor ucrainene, prin adăugarea de doar două culori principale, de regulă nuanţele de galben cu verde sau albastru, în vreme ce cromatica huţulă conţine, cu rol de cromatică principală şi de fundal, toate cele 6 culori, cele trei primordiale, şi celelalte trei de mai târziu.
Regula aceasta este valabilă doar în zonele în care satele de o anume etnie sunt grupate geografic, pentru că atunci când ele se află cu statut de „insulă slavă” (Gemenea, Şerbăuţi – de pildă) într-un ţinut românesc, portul este aproape identic cu al românilor, pentru ca omul, deşi vorbitor de altă limbă, să nu se simtă străin şi să nu fie privit drept străin. La fel se întâmplă cu sate româneşti din ţinuturi rutene sau huţule, portul preluând simbolisticile ucrainene sau chiar ruseşti (cocorul, fluturele, raţa, silueta umană etc.).
Mai mult decât ştiu eu să spun, veţi înţelege dumneavoastră, dar, înainte de toate vreau să vă mai amintesc faptul că portul ţărănesc, în toată Europa, era în întregime alb, încă din vremea lui Vergilius[4], şi că în Moldova anului 1644, schimbarea portului se pedepsea cu moartea[5], portul fiecărei stării sociale reprezentând un fel de paşaport la vedere; deci, portul nostru identitar l-am păstrat noi şi de nevoie, nu doar din plăcere, şi-atunci împodobirea lui cu simboluri proteguitoare este lesne e înţeles.
Porturi românești:
Dorna Candreni (pl. 1), rombul, pătratul, crucea solstițială și echinocțială, triunghiurile ceremoniilor de pe munte – cromatică cărămiziu-negru-verde, dar și cu puternice intruziuni de verde, albastru și galben
Dorna Vatra (pl. 2), steaua în 8 colțuri, crucea solstițială, pătratul pe orizontal, scara spre cer – cromatică negru-cărămiziu-alb, cu discrete fonduri verzi și galbene
Dorna Vatra (pl. 3), rombul, crucea solstițială, calendarul lunar (ondulat și zig-zag), floarea în 8 colțuri, sacralitatea urcării pe munte (triunghiul cu vârful-ochi în sus), ochiul cosmic – cromatică negru-cărămiziu-alb, cu discrete fonduri galbene sau verzi
Iacobeni (pl. 4), rombul, pătratul, crucea solstițială și echinocțială, calendarul lunar, arborele vieții – cromatică tipic românească, cu fonduri discrete de albastru, vrede și galben
Fundu Moldovei (pl. 5), rombul, pătratul, floarea în 8 colțuri, triunghiurile, scara spre cer – cromatică tipic românească, în care cărămiziul apare în nuanțe din ce în ce mai deschise, până la galben, iar negrul până la gri
Vama (pl. 6), crucea solstițială și echinocțială, arborele vieții, rombul, calendarul lunar (spirala) – cromatică tipologic românească, inclusiv prin degradări ale nuanțelor culorilor și discrete fonduri de verde și albastru
Stulpicani (pl. 7), triunghiul, rombul, pătratul, crucea solstițială și echinocțială, floarea în 8 petale, romburi, arborele vieții stilizat, scara spre ceruri – cromatica anecestrală, negru-cărămiziu-alb
Gemenea (pl. 8), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială și echinocțială, scara spre cer, floarea cu 8 petale, arborele vieții – cromatică ancestrală negru-cărămiziu-alb, în ciuda faptului că gemenea e trecută în categoria așezărilor rutene
Capu Codrului (pl. 9), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială și echinocțială, arborele vieții, floarea în 8 petale, calendarul lunar – cromatică negru-cărămiziu-alb și albastru, folosit adesea
Băișești (pl. 10), pătrat, romb, crucea solstițială, arborele vieții în diverse reprezentări, floarea în 8 petale, calendarul lunar – cromatică ancestrală negru-cărămiziu-alb
Măzănăiești (pl. 11), rombul, pătratul, triunghiul, arborele vieții, crucea solstițială, floarea în opt petale – cromatică negru-cărămiziu-alb, plus verde, în diferite nuanțe, fie ca fundal, fie drept culoare principală
Berchișești (pl. 12), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială și echinocțială, arborele vieții, floarea în 8 petale – cromatică negru-cărămiziu-alb, plus verde și drept culoare principală, și galben drept culoare de fundal
Drăgoiești (pl. 13), rombul, pătratul, triunghiul, arborele vieții în diverse reprezentări, crucea solstițială și echinocțială, scara spre cer, calendarul lunar, floarea în 8 petale – cromatică negru-cărămiziu-alb, plus albastru drept culoare principală
Corlata (pl. 14), rombul, pătratul, crucea solstițială și echinocțială (doar pe floare), arborele vieții în diverse reprezentări, calendarul lunar, floarea în 8 petale, scara spre cer – cromatică identică cu a Bercheșeștilor, verdele devenind culoare principală, alături de ancestrale culori negru-cărămiziu-alb
Stupca (pl. 15), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială și echinocțială, floarea în 8 petale, scara spre cer, calendarul lunar – cromatica aidoma celei din Berchișești și Corlata, deci cu verde drept culoare principală, dar și cu galben-portocaliu drept culoare de fundal
Zaharești (pl. 16), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială și echinocțială și mai ales arborele vieții în diverse reprezentări – cromatica tradițională negru-cărămiziu-alb are, în plus, drept culoare de suport, albastrul
Bosanci (pl. 17), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială și echinocțială, arborele vieții în diferite reprezentări, scara spre cer – cromarica negru-cărămiziu-alb este însoțită, uneori, cu colorile de fundal verde, albastru și galben
Udești (pl. 18), pătratul, triunghiul, arborele vieții în multe reprezentări, crucea solstițială, scara spre cer – cromatica ancestrală negru-cărămiziu alb, cu verde, în plus, drept culoare principală și de fundal
Șcheia (pl. 19), rombul, pătratul, priunghiul – în compozițiile arborelui vieții, crucea solstițială și scara spre cer – la cromatica ancestrală negru-cărămiziu-alb se adaugă, drept culoare principală. Albastrul
Stroiești (pl. 20), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială și echinocțială, scara spre cer în mai multe reprezentări, floarea cu 8 frunze, zvastica – cromatica negru-cărămiziu-alb, plus, drept culoare principală, ca și la Zaharești, albastrul
Bălăceana (pl. 21), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială, arborele vieții, scara spre cer – cromatică doar cărămiziu cu alb
Comănești (pl. 22), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială și echinocțială, arborele vieții în multe reprezentări (uneori, cu irisul – simbol al nosdului, inclus), scara spre cer, floarea cu 8 petale – cromatica ancestrală negru-cărămiziu-alb, rar fiind folosit, drept culoare de fundal, galbenul
Pârteștii de Sus (pl. 23), rombul, pătratul, tgriunghiul, crucea solstițială, arborele vieții, scara spre cer, floarea în 8 petale – cromaticii străvechi negru-cărămiziu-alb i se alătură, cu rol de culoare principală, galben-portocaliul
Botoșana (pl. 24), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstiţială, zvastica, arborele vieţii – mai mult drept coloană celestă, scara spre cer în diverse reprezentări – cromatica ancestrală negru-cărămiziu-alb, cu rare folosiri a unor culori de fundal, verde, galben, albastru
Milişăuţi-Bădeuţi (pl. 26), pătratul, crucea solstiţială, steaua în 8 colţuri, coloana celestă, scara spre cer şi elemente stilistice ruseşti (cocorul, barza, floarea cu 4 petale) – cromatică negru-cărămiziu-alb, cu galben, verde şi albastru ca fundal
Horodnicu de Jos (pl. 27), rombul, pătratul, triunghiul, crucea echinocţială, scara spre cer, arborele vieţii, steaua cu 8 colţuri, calendarul lunar, dar şi elemente slave (siluete umane, frunze) – cromatică negru-cărămiziu-alb, plus galben drept culoare principală şi de fundal, împreună cu albastru
Horodnicu de Sus (pl. 28), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstiţială şi echinocţială, arborele vieţii, scara spre cer, dar şi elemente slave (păunul, ghinda) – cromatică negru-cărămiziu-alb, cu verde, galben şi albastru drept culori de fundal
Frătăuţii Vechi (pl. 29), rombul, pătratul, crucea solstiţială şi echinocţială, calendarul lunar – cromatica negru-cărămiziu-alb, cu galben culoare principală, dar şi de fundal, împreună cu albastru şi verde
Bilca (pl. 30), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstiţială şi echinocţială, arborele vieţii, scara spre cer – cromatica negru-cărămiziu-alb, cu galben, verde şi albastru culori de fundal
Straja (pl. 31), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstiţială, calendarul lunar, arborele vieţii sau columna cerească, bradul – cromatica ancestrală negru-cărămiziu-alb, cu galben, verde şi albastru culori de fundal
Crasna (pl. 32), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstiţială şi echinocţială, arborele vieţii sau columna celestă, calendarul lunar, plus elemente slave (raţa, în diverse variante) – cromatică negru-cărămiziu-alb, cu galben, verde şi albastru drept culori de fundal
Camenca (pl. 33), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstiţială şi echinocţială, arborele vieţii sau columna celestă, scara spre cer, zvastica – cromatica negru-cărămiziu-alb, cu galben, verde şi albastru drept culori de fundal
Sinăuţi (pl. 34), rombul, pătratul, triunghiul crucea solstiţială şi echinocţială, arborele vieţii şi columna cerească, scara spre cer – cromatica negru-cărămiziu-alb, plus verde drept culoare principală şi cu galben, verde şi albastru drept culori de fundal
Tereblecea (pl. 35), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstiţială, arborele vieţii, calendarul lunar – cromatica negru-cărămiziu-alb şi cu galben, verde şi albastru drept culori de fundal
Carapciu pe Siret, Prisăcăreni (pl. 36), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstiţială şi echinocţială, arborele vieţii, scara spre cer – cromatica negru-cărămiziu-alb, plus galben şi albastru drept culori principale şi de fundal
Cuciuru Mare – Voloca (pl. 37), rombul, pătratul, triunghiul, arborele vieţii, steaua cu 8 colţuri, calendarul lunar – culori negru-cărămiziu-alb, plus galben drept culoare principală şi galben, albastru şi verde drept culori de fundal
Novoseliţa (pl. 39), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstiţială şi echinocţială, arborele vieţii, scara spre cer, dar şi elemente slave (calul, silueta umană, fluturele), calendarul lunar – cromatica principală negru, cărămiziu, galben, verde, ultimele trei culori, împreună cu albastru, fiind folosite şi drept culori de fond
Boian (pl. 40), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstiţială şi echinocţială, floarea cu 8 petale, arborele vieţii şi columna cerească, scara spre cer – cromatica principală negru, cărămiziu, alb, galben, albastru, în cromatica de fundal fiind inclus, alături de acestea, şi verdele
Mahala (pl. 41), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială și echinocțială arborele vieții, scara spre cer, calendarul lunar, dar și motive slave (porumbelul, rața, fulgul) – cromatică negru, cărămiziu, alb, galben-portocaliu, albastri, iar drept culori de fundal, și verdele
Horecea (pl. 42), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială și echinocțială, arborele vieții și columna celestă, scara spre cer, calendar lunar, dar și motive slave (fluturi, frunze) – cromatică roșu, portocaliu, iar în fundal și negru, albastru, verde
Porturi rutene:
Gemenea (pl. 8), rombul, pătratul, triunghiul, scara spre cer, crucea solstițială și echinocțială, floarea cu 8 petale, arborele vieții – cromatică ancestrală negru-cărămiziu-alb, în ciuda faptului că gemenea e trecută în categoria așezărilor rutene
Şerbăuţi-Calafindeşti (pl. 25), rombul, pătratul, scara spre cer, crucea solstiţială, arborele vieţii sau coloana celestă, floarea cu 4 petale, dar şi steaua în 8 colţuri – cromatică ancestrală negru-cărămiziu-alb, plus, drept culori de fundal, galben, albastru şi verde
Bobeşti (pl. 38), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstiţială, floarea în 8 petale – inclusiv prin suprapunerea romb peste pătrat, calendarul lunar, scara spre cer – cromatica principală negru, roşu, alb, galben, albastru, verde, galbenul, albastrul, verdele, ba chiar şi roşul, fiind folosite şi drept culori de fundal
Jucica (pl. 43), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială, columna celestă, scara spre cer, dar și motive slave (cocorul, rața) – cromatică, și principală, și de fundal, negru, cărămiziu, alb, portocaliu, albastru, verde
Lencăuți (pl. 44), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială și echinocțială, arborele vieții, steaua cu 8 colțuri, scara spre cer, calendarul lunar – cromatică principală și de fundal negru, cărămiziu, alb, portocaliu, albastru, verde
Cuciuru Mic (pl. 45), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială, columna cerească, scara spre cer – cromatică principală și de fundal, portocaliu, cărămiziu, alb, negru, albastru, verde
Pohorlăuți (pl. 46), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială și echinocțială, arborele vieții, scara spre cer – cromatică principală și secundară galben, roșu, negru, alb, verde, albastru
Ocna (pl. 47), rombul, pătratul, triunghiul, arborele vieții, crucea solstițială – cromatică principală și de fundal verde, portocaliu, negru, alb, roșu, verde, albastru
Ciornâi-Potok (pl. 48), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială, floarea cu 8 petale, arborele vieții, scara spre cer – cromatica principală și de fundal negru, portocaliu, alb, cărămiziu, verde, albastru
Onut (pl. 49), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială, arborele vieții, scara spre cer, calendarul lunar – cromatica principală și de fundal portocaliu, verde, albastru, roșu, alb, negru
Samușin (pl. 50), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială, calendarul lunar, arborele vieții – cromatica principală și de fundal portocaliu, verde, cărămiziu, alb, albastru, negru
Mosoriuca (pl. 51) ), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială și echinocțială, arborele vieții, calendarul lunar, scara spre cer – cromatică principală și de fundal galben-portocaliu, verde, roșu, alb, negru, albastru
Mitcău (pl. 52), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială și echinocțială, arborele vieții – cromatica principală și de fundal verde, portocaliu, alb, roșu, negru, albastru
Brodoc (pl. 53), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială și echinocțială, floarea cu 8 petale – cromatica principală și de fundal verde, portocaliu, alb, roșu, negru, albastru
Doroșăuți (pl. 54), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială și echinocțială, arborele vieții, scara spre cer, calendarul lunar – comatica principală și de fundal negru, portocaliu, alb, roșu, verde, albastru
Toutri (pl. 55), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială și echinocțială, arborele vieții, scara spre cer – cromatica principală și de fundal verde, cărămiziu spre portocaliu, alb, negru, albastru, galben
Cadobești (pl. 56), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială și echinocțială, arborele vieții, floarea cu 8 petale, arborele vieții – cromatică principală și de fundal toate cele 6 culori simbolice, folosite aproape în mod egal
Borăuți-Chisălău (pl. 57), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială și echinocțială, arborele vieții – cromatică principală și de fundal toate cele 6 culori simbolice, folosite aproape în mod egal
Stăuceni (pl. 58), rombul, pătratul, triunghiul, octogonul, crucea solstițială și echinocțială, arborele vieții – cromatică principală și de fundal toate cele 6 culori simbolice, folosite aproape în mod egal, cu predilecție spre negru, cărămiziu și alb
Șipeniț (pl. 59), rombul, pătratul, crucea solstițială și echinocțială, floarea în 8 petale, columna celestă, scara spre cer – cromatică principală și de fundal toate cele 6 culori simbolice, folosite aproape în mod egal, cu predilecție spre negru, cărămiziu și alb
Carapciu pe Ceremuș (pl. 60), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială, scara spre cer, calendarul lunar – cromatică principală și de fundal toate cele 6 culori simbolice, folosite aproape în mod egal, cu predilecție spre negru, cărămiziu și portocaliu
Zadova (pl. 61), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială și echinocțială, floarea cu 8 petale, arborele vieții, scara spre cer – cromatică principală și de fundal toate cele 6 culori simbolice, folosite aproape în mod egal, cu predilecție spre negru, cărămiziu și verde
Berhomet pe Siret (pl. 62), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială și echinocțială, calendarul lunar – cromatică principală și de fundal toate cele 6 culori simbolice, folosite aproape în mod egal, cu predilecție spre negru, roșu și alb
Șipot Privat (pl. 63), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială și echinocțială, floarea cu 8 petale, calendarul lunar, scara spre cer, zvastica – cromatică principală și de fundal toate cele 6 culori simbolice, folosite aproape în mod egal, cu predilecție spre negru, roșu, portocaliu, verde și alb
Rostochi (pl. 64), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială, arborele vieții – cromatică principală și de fundal toate cele 6 culori simbolice, folosite aproape în mod egal, cu predilecție spre roșu, verde și galben
Putila (pl. 65), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială li echinocțială, arborele vieții, scara spre cer, calendarul lunar – cromatică principală și de fundal toate cele 6 culori simbolice, folosite aproape în mod egal, cu predilecție spre roșu, negru și alb
Stebne (pl. 66), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială şi echinocțială, arborele vieții, floarea cu 8 petale, arborele vieţii, calendarul lunar – cromatică principală și de fundal toate cele 6 culori simbolice, folosite aproape în mod egal, cu preferinţă pentru galben, roşu şi verde
Dicheniţ (pl. 67), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială şi echinocțială, arborele vieții, scara spre cer, calendarul lunar – cromatică principală și de fundal toate cele 6 culori simbolice, folosite aproape în mod egal, cu preferinţă pentru galben, roşu, alb şi verde
Putila-Serghieni (pl. 68), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială şi echinocțială, columna cerească, scara spre cer – cromatică principală și de fundal din 5 culori simbolice (lipseşte albastrul), folosite aproape în mod egal, cu preferinţă pentru galben, roşu, alb şi negru
Plosca (pl. 69), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială şi echinocțială, floarea cu 8 petale, columna cerească, scara spre cer, calendarul lunar, zvastica – cromatică principală și de fundal din 6 culori simbolice, folosite aproape în mod egal, cu preferinţă pentru roşu, alb, galben şi negru
Seletin (pl. 70), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială şi echinocțială, steaua cu 8 colţuri, columna cerească, scara spre cer – cromatică principală și de fundal din 6 culori simbolice, folosite aproape în mod egal, cu preferinţă pentru roşu, portocaliu, alb şi negru
Şipot Cameral-Izvor (Izvoarele Sucevei, pl. 71), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială şi echinocțială, steaua cu 8 colţuri, columna cerească, scara spre cer, calendarul lunar, zvastica – cromatică principală și de fundal din 6 culori simbolice, folosite aproape în mod egal, cu preferinţă pentru roşu, portocaliu, alb, verde şi negru
Moldova (Suliţa, pl. 72), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială şi echinocțială, floarea cu 8 petale, columna cerească, calendarul lunar – cromatică principală și de fundal din 6 culori simbolice, folosite aproape în mod egal, cu preferinţă pentru roşu, negru, portocaliu, alb şi verde
Cârlibaba (pl. 73), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială şi echinocțială, floarea cu 8 petale, columna cerească, scara spre cer, calendarul lunar – cromatică principală și de fundal din 6 culori simbolice, folosite aproape în mod egal, cu preferinţă pentru roşu, negru, portocaliu, alb şi verde
Breaza (pl. 74), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială şi echinocțială, floarea cu 8 petale, columna cerească, scara spre cer, calendarul lunar – cromatică principală și de fundal din 6 culori simbolice, folosite aproape în mod egal, cu preferinţă pentru roşu, portocaliu, negru, alb
Rus-Moldoviţa (pl. 75), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială şi echinocțială, floarea cu 8 petale, columna cerească, scara spre cer, calendarul lunar – cromatică principală și de fundal din 6 culori simbolice, folosite aproape în mod egal, cu preferinţă pentru roşu, portocaliu, negru, alb şi verde
[1] Kolbenheyer, Erich, Motive der Hausindustriellen stickerei in der Bukowina / Motifs de la broderie paysanne en Bukovine / Designs of the home-industry embroideries in Bukovina, Wien, Imprimeriile cezaro-crăieşti de stat 1912
[2] Legge, James, The Sacred Books of China. The Canon of Shu (cronică scrisă începând cu anul 3156 înainte de Hristos), Oxford, 1891, p. 22
[3] Ibidem, p. 39
[4] Ţăranii „preafericiţi… nu-şi boiesc albeaţa lânii cu asirianul purpur” (Vergilius, Georgicele, II, v. 474)
[5] Marco Bandini, în Călători străini prin Ţările Române, vol. V, p. 344