Dolheştii Mari: Muzicienii Pamfil şi Ticu Dascălu

Pamfil şi Ticu Dascălu din Forăşti

*

Muzicieni înnăscuţi, tată şi fiu, Pamfil şi Ticu Dascălu din Forăşti, fac lumina să susure aidoma izvoarelor repezi, stilul interpretativ al tatălui, cu ciudate nuanţe arhaice, făcându-mă să-l întreb de unde a învăţat să cânte astfel. Copil fiind, în vremea războiului, a primit o vioară de la un ostaş rus şi a deprins meşteşugul cântatului de la vechii scripcari moldoveni din valea Şomuzului, fără să le mai fi abandonat, vreodată, stilul curat şi plin de personalitate.

*

Bătrânul cu vioara: Pamfil Dascălu

*

Îmi plăcuse atât de mult bărbatul cu capul alb, lângă care mă aşezasem în sală, încât am vrut să păstrez imaginea “logodnei” lui cu vioara, care era, în fond, o logodnă cu propria lui tinereţe.

*

Ticu Dacălu, băiatul domnului Pamfil, cântă şi folk, cântă şi folclor, fiind un vechi trăitor şi făptuitor de cultură, pe care îl ştiu de ceva vreme. Era, până să intre văru-său primar, unul dintre cei mai buni directori de cămin cultural din judeţ, dar a fost îmbrâncit de răutatea politrucului nemotei la limita supravieţuirii.

*

Ticu Dascălul, un sensibil cantautor folk

*

Pamfil şi Ticu Dascălu au naturaleţea netrucată a cântecului adevărat. Benemerită, dar numai de ponoase au parte. Într-un anume fel, ei sunt blagiana veşnicie care s-a născut la sat. La sat, nu la primărie, care tot natural, rimează cu prostie.

*

Lăutarul