Galeria personalitatilor bucovinene | Dragusanul.ro - Part 38

George COTOS

 

George COTOS

 

Cotos

 

24.04.1915, Straja

 

         Stabilit la Saint-Tropez, unde, ca şi la Gura Humorului, are o galerie de artă, George Cotos, pictor de o forţă magmatic dezlănţuită în geometrii stâncoase, dar de o fluiditate, inclusiv coloristică, impresionantă, a creat, prin lucrările sale, o lume fantastică, de un modernism academic, în care transparenţa înseamnă şi lumină necreată, dar şi concreteţea ei în vremelnicie, curgerea. Cotos este un simbol măreţ şi universal al Bucovinei reale.


Vladimir TREBICI

 

Vladimir TREBICI

 

Trebici

 

28.02.1916, Horecea – 13.02.1999, Bucureşti

 

         O carieră ştiinţifică remarcabilă, începută cu un „Manual elementar de statistică industrială” (1950) şi continuată cu lucrări ca „Modelul cibernetic al forţei de muncă” (1974), „Modele matematice în demografie” (1976), „Resursele umane ale Terrei” (1981), „Demografie şi etnografie” (1986), „Populaţia Terrei. Demografie mondială” (1991) etc., consacră statura inconfundabilă a unui cărturar bucovinean total, membru titular al Academiei Române din 1992.


Gheorghe TODERAŞ

 

Gheorghe TODERAŞ

 

Toderas

 

26.07.1916, Voloca – 02.03.1944, Voloca

 

         George Toderaş, „un poet de rezonanţă delicată şi de fond adânc şi sincer… a frecventat Liceul „Aron Pumnul“ din Cernăuţi şi a terminat Facultatea de litere şi filosofie din acelaşi oraş (1935-1940)… Sfârşitul i-a fost tot atât de tragic ca şi viaţa… S-a retras în comuna sa natală, unde moare în ultima zi de stăpânire românească. În ziua de 26 Martie 1944, când George Toderaş era dus la mormânt fără preot, care se refugiase, din celălalt capăt al comunei intrau trupele sovietice“ (Constantin Loghin). Mai mult, în Mărturisitorii ** – clik.


Mircea GRIGOROVIŢĂ

 

Mircea GRIGOROVIŢĂ

 

Grigorovita

 

05.06.1919, Rădăuţi – 2001, Bucureşti

 

         Publicist cu o exhaustivă arie de exerciţiu intelectual, de la „Goethe (sau Schiller) pe scena operei”, până la „Predarea şi învăţarea limbilor străine”, Mircea Grigoroviţă şi-a trăit intens cărţile lucrate vreme de o îndelungată viaţă: „Învăţământul în nordul Bucovinei / 1775-1944” (1993), „Din istoria culturii în Bucovina” / 1775-1944” (1994), „Din istoria colonizării Bucovinei” (1996), „Din probleme educaţiei morale” (1997), „Universitatea din Cernăuţi” (2001).


Nicolae TĂUTU

 

Nicolae TĂUTU

 

Tautu

 

24.11.1919, Cislău-Buzău – 13.06.1972, Bucureşti

 

         Membru al Societăţii Scriitorilor Bucovineni, din 2 octombrie 1943, colaborator asiduu al publicaţiilor literare bucovinene şi un împătimit de Cernăuţi, Neculai Tăutu, „un poet uitat la răscruci de drumuri şi stele“, „s-a dezgolit… din laptele hârtiei“ uşor superficial, ba chiar şturlubatic (cumva în ton esenian), cu o trăire sinceră şi netrucată („Eram flămând, dar tu n-aveai decât vânt, ceaţă şi ploaie”), chiar şi în relaţia cu Dumnezeu („Doamne, câte nu mi-ai dat în viaţă mie, / dar câte nu mi-ai dat ca să le iei”). Mai mult, în Mărturisitorii ** – clik.


Pagina 38 din 42« Prima...102030...3637383940...Ultima »