Isidora CONSTANTINOVICI-HEIN

Isidora

CONSTANTINOVICI-HEIN

26.12.1889, Câmpulung – 05.11.1981, Graz

        „Vlăstar al unei vechi familii preoţeşti din Câmpulung, distinsa pictoriţă a făcut studii la Munchen şi la Paris. Intuind liric culoarea, domnia sa reuşeşte într-un cromatism perfect susţinut, care se uneşte fericit cu desenul condus în deplină siguranţă. Isidora Constantinovici-Hain, care se desluşeşte din admirabila dumisale dragoste pentru peisagiul natal, muntele, şi pentru fiii pământului, este, astăzi, o valoare de prim plan în plastica românească, în cadrul căreia s-a desăvârşit cu atâta vigoare” (Streinul, 1939).

Vladimir NICHITOVICI

Vladimir NICHITOVICI

28.09.1890, Rădăuţi – 1479, Iacobeni

         „Munţii se înalţă ca-ntr-o legendă cu pajeri de aur. Nourii curg leneşi peste culmi şi brazii îşi freamătă verdea eternitate. Minunatele, calmele dumbrăvi! Oare piticii nu se-adună la sfat acolo? Căci totul e de poveste şi izvoarele murmură cu plâns mic de doină… Astfel sunt tablourile profesorului Nichitovici! Peisagii admirabile, dintre cele mai frumoase ale Bucovinei… Vladimir Nichitovici e un adevărat poet în pictura sa, care evocă întreaga frumuseţe a peisagiului bucovinean” (Streinul, 1939).

Constantin LOGHIN

Constantin LOGHIN

04.11.1891, Budineţ – 23.02.1961, Gura Humorului

         Primul preşedinte al SSB, din 14 decembrie 1938, pe care o întemeiase Mircea Streinul, în 12 noiembrie, Constantin Loghin, autorul primei „Istorii a literaturii române din Bucovina” (1926) şi a antologiei „Scriitori bucovineni” (1924), a publicat: „O sută de ani de la naşterea lui Alecu Hurmuzachi” (1924), „Anul 1848 în cultura şi literatura Bucovinei” (1926), „Istoria literaturii române” (1926), „Din trecutul Societăţii pentru cultură” (1932), „Cernăuţi” (1936), „Aron Pumnul – Mihai Eminescu” (1943) etc. Mai mult, în Mărturisitorii ** – clik.

Traian POPOVICI

Traian POPOVICI

Erou al Umanităţii

17.10.1892, Ruşii Mănăstioarei – 04.06.1946, Colacu

         Cinstit de către statul Israel cu medalia şi diploma de„Drept între popoare”, în 1989, pentru că, în anii 1941 şi 1942, ca primar al Cernăuţilor, a salvat de la deportare peste 20.000 de evrei, dar şi cu publicarea, în 2002, a volumului său de „Spovedanii”, ediţie româno-engleză, finanţată de Fundaţia Dr. Wilhelm Filderman, Traian Popovici, ucis de bolşevici, în 1946, îşi doarme somnul de veci nu în satul natal, ci în Colacu, vegheat de un monument stingher şi enigmatic.

Vasile GHERASIM

Vasile GHERASIM

26.11.1892, Marginea – 10.02.1933, Cernăuţi

         Mentorul lui Lucian Blaga, şi ca poet, şi ca filosof, Vasile Gherasim a rămas pe nedrept cunoscut doar prin: „Eminescu în serviciul şcoalei“ (1921), „Eminescu ca optimist“ (1922), „În satul Eminovicenilor“ (1922), „Eminescu la Viena“ (1922), „Familia Eminovici“ (1923), „George Drogli“ (1923), „Iarăşi originea lui Eminescu“ (1923), „Influenţa lui Schopenhauer asupra lui Eminescu“ (1923), „Ipoteştii lui Eminescu“ (1924), „Mihai Eminescu“ (1929) şi „Eminescu – Luceafărul“ (1930). Mai mult, în Mărturisitorii ** – clik.