Galeria personalitatilor bucovinene | Dragusanul.ro - Part 13

Constantin MANDICEVSCHI

 

Constantin MANDICEVSCHI

 

Mandicevschi Constantin

 

24.05.1859, Bahrineşti – 14.12.1933, Cernăuţi

 

         Cărturar bucovinean tipologic, ba profesor, ba director de liceu, ba inspector şcolar, ba director al Bibliotecii Universităţii din Cernăuţi şi, din această postură, prieten al lui Ion I. Nistor, Constantin Mandicevschi este autorul versurilor celebrului cântec „Cântă cucu-n Bucovina”, versuri scrise, pe melodia unui cântec bucovinean adaptat, în 1904, la solicitarea lui Spiru Haret şi a lui Nicolae Iorga, pentru comemorarea lui Ştefan cel Mare în România.


Matthias FRIEDWAGNER

 

Matthias FRIEDWAGNER

 

Friedwagner

 

03.02.1861, Gallspach – 05.04.1940, Gallspach

 

         Celebru în spaţiul cultural bucovinean datorită colecţiei de folclor, lucrată mai ales de Alexandru Voievidca, „Cântece populare româneşti din Bucovina. Cântece de dragoste” (1940), Friedwagner a mai publicat: „Goethe, traducător al lui Corneille” (1890), „Raoul de Houdenc. După manuscrisele cunoscute” (1897), „Înrudirile şi relativa evaluare a manuscriselor Meraugis” (1902), „Despre limba şi românii nativi, în perioada lor de început” (1934). Mai multe, în Povestea aşezărilor bucovinene *** – clik.


Elena NICULIŢĂ-VORONCA

 

Elena NICULIŢĂ-VORONCA

 

Niculita-Voronca

 

15.05.1862, Bârlad – 1939, Siret

 

         Folcloristă cu indiscutabile calităţi de filosof al culturii, dar care lua ca reper iniţiatic şi nu ca fereastră spre o cultură europeană mai veche (cum aveau să o facă Blaga şi Eliade) mitologia elină, Elena Niculiţă Voronca a scris: „Datinile şi credinţele poporului român, adunate şi aşezate în ordine mitologică” (1903), „Studii de folclor” I, II (1908, 1912), „Sărbătoarea Moşilor în Bucureşti” (1915), „Industria casnică în Bucovina” (1922) etc.


Alexandru VOEVIDCA

 

Alexandru VOEVIDCA

 

Voievidca Alexandru

 

27.05.1862, Vaslăuţi – 06.06.1931, Cernăuţi

 

         Din cele zece volume de manuscrise cu „Cântece populare româneşti” din Bucovina, culese şi transcrise de compozitorul („Doi morţi vii”, „Potpuriu naţional” etc.) şi folcloristul Alexandru Voevidca, volume pe care încercase să le publice, în 1938, Liviu Rusu, au văzut lumina tiparului doar „17 Colinde, cântece de stea şi urări de Anul Nou” (1924) şi 300 de piese, publicate, în 1940, la Wurzburg, de Mattias Friedwagner, sub titlul „Rumanische Volkslieder aus der Bukowina” (pe larg, în Povestea aşezărilor bucovinene *** – clik).


Tudor FLONDOR

 

Tudor FLONDOR

 

Flondor Tudor

 

10.07.1862, Storojineţ – 10.06.1908, Berlin

 

         „Rămăşagul” (1883), „Nunta ţărănească” (1883), „Liţa Pescăriţa” (1883), „Rusaliile” (1884), „Cinel-cinel” (1884), „Drum de fier” (1884), „Florin şi Florica” (1884), „Noaptea Sfântului Gheorghe” (1885), „Visuri” (1885), „Saluts des Montagnes” (1986), „Moş Ciocârlan” (1889), „Din depărtare” (1890), „La violette” (1891), „Florile Bucovinei” (1891) etc. şi, mai ales, „Somnoroase păsărele” – iată un tulburător tezaur pierdut, purtând numele: Tudor Flondor.


Pagina 13 din 42« Prima...1112131415...203040...Ultima »