T. ROBEANU

T. ROBEANU

(George POPOVICI)

08.11.1863, Cernăuţi – 12.07.1905, Muncaci-Ungaria

         „Index Zolkiewensis“ (1884, 1885), „Opt documente române privitoare la mănăstirea Putna“ (1886), „Vechile aşezăminte româneşti“ (1887), „Mihai Vodă şi moşnenii din Suharul“ (1887), „Cronica lui Ureche despre ocoalele iugaene“ (1893), „Runc“ (1894), „Anul de la Marte în Moldova în timpul lui Alexandru cel Bun“ (1905), precum şi o mulţime de poezii, adunate de Şt. O. Iosif în volumul, prefaţat de Iorga, „Poezii postume” (1908), definesc o personalitate faţă de memoria căreia avem datorii uriaşe. Amănunte, în Mărturisitorii * – clik.

Mihai TELIMAN

Mihai TELIMAN

20.11.1863, Siret – 21.12.1902, Cernăuţi

         „Scrisul lui Teliman a făcut şcoală în Bucovina” (Loghin). „Redactor la „Gazeta Bucovinei“, „Patria“, „Sentinela“, „Timpul“, „Deşteptarea“ şi „Bukowinaer Journal“, fu nu numai un gazetar de profesie, ci unul de convingere şi de conştiinţă”, un adevărat „Caragiale al Bucovinei”, cum îl numeau Nicolae Iorga, pamfletele lui, grupate, în 1906, la Suceava, într-un volum de „Foiletoane”, definindu-l drept „unul dintre cei mai caracteristici reprezentanţi ai scrisului românesc din Bucovina” (Leca Morariu). Pe larg, în Mărturisitorii * – clik.

Aurel cav. de ONCIUL

Aurel cav. de ONCIUL

29.02.1864, Vicovu de Sus – 30.09.1921, Viena

         Personaj politic controversat, responsabil de erorile de atitudine şi de decizie politică din 1918, dar şi un vizionar care conştientiza importanţa viitoarei Europe federative, Aurel Onciul, încă aşteptând o nepătimaşă judecată a Istoriei, a depus în sertarele memoriei o operă, care începea cu un „Dicţionar juridic-politic” (1895) şi continua cu „Reforma administraţiei” (1899), „Dreptul administrativ românesc” (1900), „Problema austriacă”  (1917) etc.

Nicolai IVASIUC

Nicolai IVASIUC

14.04.1865, Zastavna – 25.11.1937, Kiev

         Unchiul mamei pictorului Constantin Flondor, Nicolai Ivasiuc,  pictor academic bucovinean, şcolit la Viena şi la Munchen, cu o casă memorială în Cernăuţi, a fost primul dascăl de pictură, alături de Alfred Offner, celălalt îndrumător de la „Asociaţia pentru promovarea artelor plastice” din Cernăuţi, pe care Ivasiuc o înfiinţase, în 1899, al celebrilor pictori Vladimir Zagorodnicov, Salomon Lerner şi Hugo, tatăl scriitorului Gregor von Rezzori.

Iancu FLONDOR

Iancu FLONDOR

03.08.1865, Storojineţ – 19.10.1924, Cernăuţi

         Intrat în politică şi în reformarea satului  românesc din Bucovina, în 1892, împreună cu George Popovici, cu care va înfiinţa tot felul de aripi novatoare ale Partidului Naţional Român, proprietar al gazetelor „Patria” şi „Deşteptarea”, sprijinitor al creditului rural şi al emancipării culturale româneşti, Iancu Flondor rămâne, totuşi, în memoria neamului doar ca Tribun al Bucovinei, datorită rolului şovăitor pe care i l-a încredinţat soarta în anul 1918 (mai multe, în Fenomenul Raiffeisen în Bucovina – clik).