care-nvie și colindă

urcă muntele în munte

și pășește-n ceruri sfinte

prin zăpezile cărunte

care-au nins și ning cuvinte,

iar în larga împăcare

a tăcerilor depline

se aprinde-o lumânare

fără veste și în mine

*

ca să fiu un brad subțire

care caută lumina

raiului ce-o să înșire

pace sfântă-n Bucovina

și-o nostalgică, albastră

viscolire să cuprindă

cântecul de sub fereastră

care-nvie și colindă