Câmpulung, în sărbătoare

*

Câmpulungul Moldovenesc, beneficiarul celor mai frumoase clădiri austriece din sudul Bucovinei istorice, arată jalnic. Tencuielile se prăbuşesc, prostul gust politico-negustoresc sfarmă ţâţânile, vulgarizează esteticul, băşcălizează istoria şi tradiţia, dar nu-i bai, târgul pupăciosului Negură petrece şi se simte atât de european prin aiureala folcloroasă a întâlnirilor bucovinene. Asupra memoriei se buluceşte asaltul nătâng, inclusiv prin făloşenie, al unei contemporaneităţi fără identitate şi fără rădăcini.

*

Călăreţul de paradă

Răzeşul câmpulungean de secol XIX

Fântâna Franz Joseph, fără apă şi de sărbători

Fântâna Franz Joseph, în 1898

*

Portul câmpulungenilor este la fel de ţanţoş şi de o înduioşătoare neautenticitate, dar nu-i bai: autorităţile, inclusiv cele culturale, sunt mulţămite, iar câmpulungenii privitori, după câteva halbe cu bere, pe caniculă, se topesc de dragul a ceea ce văd.

*

Buciumaşii de paradă

Familie câmpulungeană, în port tradiţional

Gospodari câmpulungeni de paradă

Miri câmpulungeni în 1876

*

Câmpulungul, azi, şi Câmpulungul, ieri. O ruină în periculos declin, care prevesteşte Câmpulungului Moldovenesc o soartă rurală mai cenuşie decât cea a cătunului numit încă oraşul Solca.

*

*