auzi cum cântă zicălaşii?

*

deja mă socoteam învins

de timpul fulguit din slavă

când lăutarii s-au desprins

dintr-o legendă scandinavă

şi-au poposit într-o frântură

a unei clipe în declin

ca să întoarcă în natură

ceva din propriul meu destin

 *

şi-am fost de parcă n-aş mai fi

înlănţuit în lanţuri grele,

ci-n aripa ninsorii şi

simţeam şi aripele mele

cum dau în mugur sănătos

sub coaja sufletului sfântă,

iar sufletul fu curios

să mă întrebe cine cântă,

 *

iar eu, la rândul meu pătruns

şi-ncetinindu-mi parcă paşii,

doar peste umăr mi-am răspuns:

auzi cum cântă zicălaşii?